Pe 24 aprilie va fi comemorat genocidul săvârşit împotriva armenilor în 1915, în cadul unei slujbe de pomenire ţinută la Catedrala Armeană din Bucureşti. Genocidul armean rămâne, la aproape o sută de ani, un subiect de dispută politică între Turcia, Armenia şi statele occidentale.Cu ocazia Zilei Comemorării Genocidului săvârşit împotriva armenilor în 1915 se va oficia, pe data de 24 aprilie, la ora 13.00, la Catedrala Armeană din Bucureşti, o slujbă de pomenire pentru sufletele celor 1.500.000 de armeni ucişi de autorităţile Imperiului Otoman în timpul Primului Război Mondial. În aceeaşi zi, la ora 14.00, în Piaţa Roma va a vea loc o manifestare prilejuită de Ziua Comemorării Genocidului săvârşit împotriva poporului Armean, se arată într-un comunicat al Uniunii Armenilor din România.
Recunoaşterea genocidului împotriva armenilor este considerată faptă penală în Turcia. Ankara consideră că nu mai mult de 500.000 de armeni şi-au pierdut viaţa in perioada 1915-1918, ca victime colaterale ale tulburărilor ce au premers căderii Imperiului Otoman. Beneficiind de o diaspora impresionantă (din totalul de 12 milioane de armeni, circa 8 milioane trăiesc peste hotare), Armenia susţine însă că au fost ucişi 1,5 milioane de armeni, în cadrul unui genocid programat.
În 1915, armata armeană, ajutată de Franţa, a iniţiat o revoltă împotriva noi puteri republicane din Turcia, deţinută de Junii Turci. Folosindu-se de acest pretext, guvernul turc a executat 300 de membri ai elitei armene, iar în anii care au urmat peste un miluion de armeni au murit în timpul masacrelor şi deportărilor populaţiei din Anatolia către deserturile Orientului Mijlociu.
În 2007, Camera Reprezentanţilor de la Washington a adoptat o rezoluţie care recunoaşte genocidul comis de Turcia otomană împotriva armenilor, în 1915-1918. Cu un an mai devreme, în Franţa a fost adoptat un text similar, la fel şi în Suedia.
Cutremurul s-a produs însă în ianuarie anul acesta, când Adunarea Naţională a Franţei a votat o lege care incriminează negarea genocidelor împotriva evreilor şi armenilor. Turcia a replicat prin retragerea ambasadorului la Paris. “De acum încolo, valorile europene sunt ameninţate. Dacă fiecare parlament va adopta judecăţi asupra istoriei şi le va aplica, în Europa va începe o nouă perioadă a Inchiziţiei”, a spus Davutoglu, ministrul de Externe de la Ankara. Ankara consideră că legea care pedpseşte negarea genocidului comis de Imperiul Otoman împotriva armenilor este una oportunistă, preşedintele Nicolas Sarkozy dorind astfel să-şi asigure voturile comunităţii armene din Franţa, care numără circa 600.000 de persoane.
Ulterior, Consiliul Constituţional al Franţei a declarat ca neconstituţională legea care incriminează negarea genocidului armean din 1915, a cărei adoptare a provocat o criză diplomatică între Paris şi Ankara. Consiliul a apreciat că legea, susţinută de preşedintele Nicolas Sarkozy, aduce atingere „libertăţii de exprimare şi de comunicare”.
