Informaţiile conţinute de acest document pot fi utile oficialilor români care prin natura atribuţiilor legale intră în legatură cu oamenii serviciilor de informaţii străine care îşi desfăşoară activitatea sub umbrela dintotdeauna generoasă a serviciului diplomatic.
“Este esenţial ca cei care aparţin minorităţii româneşti din Bulgaria să se declare ca atare, români. Numai aşa vom avea motivaţia unei intervenţii cât mai consistente. Cred că este extrem de important ca, la următorul referendum, cei de etinie română să se declare români sau vlahi sau aromâni, din acelaşi trunchi. Noi considerăm minoritate românească. Nu avem o problemă. E o chestie de sensibilitate”, a spus presedintele Romaniei Traian Băsescu romanilor din Bulgaria la vizita sa de anul trecut
Anchetatorul Cerepanov: Confirmaţi mărturiile anterioare precum că, în calitate de reprezentant al preoţimii, aţi jucat un rol important în smulgerea Basarabiei de la Rusia Sovietică şi alipirea ei la România?
Parintele Baltaga: Confirm. Într-adevăr, preoţimea a avut un rol important în dezlipirea Basarabiei de la Rusia Sovietică şi alipirea ei la România. Toată activitatea mea ulterioară a fost îndreptată pentru consolidarea poziţiei României în Basarabia, fapt care-l recunosc.
Legea prevede cu prilejul Zilei Naţionale de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale Foametei şi a altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie, se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte activităţi menite să cinstească memoria acestor români. Este vorba de ziua de 1 aprilie, cand a avut loc Masacrul de la Fantana Alba.
CONSIDERAŢII GENERALE ŞI APRECIERI (OBSERVAŢII) PUNCTUALE REFERITOARE LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND STATUTUL MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DIN ROMÂNIA
În 6 decembrie 1987, s-a întîmplat ca sicriul lui Constantin Noica să fie scos din schit de patru inşi, pare-mi-se: Mihai Şora, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Constantin Barbu. Domnule Andrei Pleşu, s-a întîmplat să-l purtăm pe umeri pe Domnul Constantin Noica.
Gabriel Liiceanu a parcurs drumul invers, de la peratologie la postura de lăutar prezidenţial. Mai mult de atât, a introdus, la Grupul pentru Dialog Social, după opinia lui Nicolae Breban, spiritul sectar în cultura românească, generator de discordie între scriitori, între tabere de intelectuali, consumând inutil energiile: „spiritul de la 22, de la GDS a fost un spirit partizant, sectar, de răzbunare şi de luptă contra comuniştilor, deşi comuniştii nu mai existau niciunde în estul Europei. Noi eram deja în sfera americană. A fost o luptă pentru carieră. Noi vedem că grupul de la GDS s.a afirmat. Ei se reprezintă ca elită şi eu contest acest lucru”
Nicolae Manolescu si Securitatea: “I-am cerut un pix şi un teanc de foi. Am relatat amănunţit totul. Nume, date, locuri. […]”
Imputernicit de Secretarul de Stat James Baker, dl Matlock a sugerat pur si simplu Uniunii Sovietice sa intervina militar in Romania. “He let us know that under the present circumstances the military involvement of the Soviet Union in Romanian affairs might not be regarded in the context of ‘the Brezhnev doctrine'”, scrie Aboimov. (“El [Matlock] ne-a informat ca, in circumstantele actuale, implicarea militara a Uniunii Sovietice in afacerile romanesti ar putea sa nu fie incadrata in contextul ‘doctrinei Brejnev'”.)
Este mai mult decât sigur că paragraful final al primului volum din Fereşte-mă, Doamne, de prieteni!…, sintetizând experienţa unei epoci care a marcat profund evoluţia raporturilor româno-americane după 1960, rezervă americanului Larry L. Watts o prioritate ştiinţifică incontestabilă şi un rol major în descifrarea unui capitol deosebit de semnificativ al istoriei recente