„Trebuie să stăm de pază şi să nu dăm decât morţi acest pământ de sub picioarele noastre. Da! Chiar dacă Rusia ar fi destul de aspră ca să-1 ia de la noi; noi înşine nu îl putem da sub nici un pretext, căci de acest pământ e legată demnitatea noastră, de la acest pământ atârnă viitorul nostru.” (…) „Cuvântul nostru este: de bună voie niciodată, cu sila şi mai puţin.”
În fond, Tismăneanu face parte din aceeaşi „fibră intelectuală” cu Mihail Roller. Ambii nu erau istorici, dar au primit misiunea de a da directive „frontului istoric”, ambii au ignorat cu nonşalanţă vechiul adagiu, fundamental pentru cei care cercetează şi scriu despre trecut: sine ira et studio.
Nu se cuvine să lăsăm mai departe ca valul nepăsării să ne împiedice mersul înainte şi să ne întunece viitorul!
Ce au îndurat atunci românii transilvăneni în anul 1849 poate fi considerat un veritabil genocid. Numeroase victime civile au avut însă şi saşii; nici cele ale maghiarilor nu au fost puţine. De aceea, îi rog pe toţi cei care citesc aceste rânduri ca în fiecare noapte a Învierii să aprindă o lumânare în amintirea lor. A tuturor.
Transilvania a fost şi este, va fi mereu! – o scoică profund vuitoare, în alveolele căreia a sunat sau a strigat, a cântat sau a clocotit cu mânie, sufletul însuşi al Ţării, sufletul şi gândul întregului popor românesc.
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth.
Evolutiile din ultima perioada confirma in mare parte utilizarea minoritatii maghiare din Romania ca masa de manevra in atingerea scopurilor Budapestei si a noi generatii de “grofi “ din Romania.
Preşedintele Partidului Civic Maghiar, Szász Jenő, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că cele două consilii maghiare – Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania – ar trebui să constituie un for similar unui parlament, în care toate partidele maghiare să fie reprezentate, iar Tőkés László ar trebui să conducă acest parlament.
Este și cazul declarațiilor făcute de președintele ungar, Laszlo Kover, la 12 martie 2011, la Târgu-Mureș, menite să inducă ideea legitimității autonomiei teritoriale pe bază etnică, nu numai ca un drept legal, ci ca pe unul divin! (…) Ungaria va sprijini obținerea autonomiei Ținutului secuiesc, a declarat Kover. „Ceea ce vrea Consiliul National Secuiesc este moral, legal și corect!”
Steagul secuiesc nu îi discriminează pe românii care trăiesc în judeţul Harghita, conform deciziei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). HVIM: Horthy a acţionat în interesul reunificării naţiunii.