“Câtă vreme piciorul român mai stă ţeapăn pe faţa pământului, unirea slavilor dela miazănoapte cu cei dela miazăzi, atât de mult dorită, nu se poate face.”, scrie Eminescu despre Basarabia și Bucovina
Academia Română face o serie de precizări importante privind Conținutul Rezoluției de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și chestiunea autonomiei maghiare cerută de UDMR
Lucian Boia, în SUA: „Marxismul a îmbogățit istoriografia românească fără să dilueze accentul său național și patriotic“
În Ziua Națională ne amintim de întreagă acea „oră astrală” de la finele Primului Război Mondial, prin care românii și-au luat soarta în mâini și au decis să trăiască în România. – Ioan-Aurel Pop
Anul Centenarului, adică al comemorării eroilor neamului și al celebrării celor 100 de ani de la Întregirea României între frontierele sale etnice și istorice, adică ale autohtoniei poporului român, a fost anul chemării la dezbaterea temelor cruciale ale statului român ca stat de cultură la Dunărea de jos, cum l-a definit Eminescu.
“Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în ţara noastră, când e vorba de legea părinţilor noştri, vrăjmaşii, oricari ar fi ei, ne vor găsi uniţi şi tot atât de tari în hotărârile noastre ca şi în trecut.” – Mihai Eminescu – Românul Absolut
Catalogul “Transilvania, inima României” este un omagiu adus celor ce s-au jertfit pentru păstrarea identității noastre, din toate timpurile și din toate locurile, pentru cei ce au înfăptuit mărețul act istoric ”Marea Unire de la 1 decembrie 1918”
Dubla aniversare, a Centenarul Marii Uniri și a Centenarul Primului Război Mondial, constituie un binevenit prilej pentru o retrospectivă asupra pregătirii celor două evenimente în planul activității serviciilor secrete.
Dragostea de țară – patriotismul – e un sentiment atât de firesc și de universal încât se poate spune că omul care nu-și iubește țara este un om fără suflet.
Vorbind despre miza uriașă a rezultatelor, Vasile Bănescu a avertizat că „vom vedea în curând efectele, din păcate nocive, pentru societatea românească, pentru sfera publică morală, ale netrecerii acestui Referendum”.