Preşedintele Traian Băsescu se află pentru două zile în Serbia, pentru a discuta cu omologul său, Boris Tadic, mai multe probleme de interes naţional, regional şi european, printre care situaţia provinciei separatiste Kosovo şi cazul românilor din Voivodina şi Valea Timocului.
Foto Arhiva: Cusma primita de Traian Basescu de la copiii din Valea Timocului, in 2006, la una dintre taberele organizate de DRP in Romania, la Eforie Sud. Romanii din Valea Timocului i-au daruit in avanpremiera zilei de nastere a presedintelui, o cusma traditionala asemanatoare
România îşi întăreşte poziţia faţă de nerecunoaştere provinciei Kosovo
Băsescu a reiterat marţi că România nu recunoaşte independenţa Kosovo, menţionând că este necesară o soluţie negociată între Belgrad şi Priştina, care să le ofere sârbilor din provincia separatistă sentimentul că instituţiile sârbe îi protejează, scrie Agerpres. În prezent, din cauza “curăţirii etnice”, populaţia majoritară din Kosovo este reprezentată de albanezii musulmani.
“Un lucru extrem de important pentru noi, în relaţia bilaterală şi nu numai, este legat de evoluţia situaţiei din provincia sârbă Kosovo. România nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo şi credem că o soluţie negociată în care sârbii din Kosovo în orice caz trebuie să aibă sentimentul că instituţiile sârbe îi servesc şi îi protejează trebuie să existe”, a declarat, la Belgrad, preşedintele Băsescu, într-o declaraţie comună cu omologul sârb.
“Pentru moment, nu avem nicio analiză care ar putea spune că România ar trebui sau ar putea să recunoască Kosovo. Ne menţinem poziţia afirmată încă de a începutul acestei dispute. Nu avem condiţii pozitive pentru Kosovo”, a mai spus Băsescu, întrebat în ce condiţii România ar recunoaşte Kosovo.
Din 1999, după bombardarea timp de 78 de zile a Serbiei de către NATO, Kosovo s-a aflat sub adimistraţia Naţiunilor Unite. În anii imediat urmatori, mii de sârbi au fost răpiţi, ucişi sau forţaţi să se refugieze. Casele sârbeşti au fost incendiate sau ocupate de albanezi iar multe biserici au fost distruse. Independenţa Kosovo a fost proclamată unilateral pe 17 februarie 2008 şi acestă stare de fapt a alimentat şi mai mult tensiunile separatiste din ţările europene, inclusiv în regiuni problemă de interes major pentru România, precum Transnistria sau aşa-zisul “Ţinut Secuiesc”. Până acum, statul kosovar a fost recunoscut de 81 de ţări din cele 193 membre ale ONU. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, Slovacia, Spania, Grecia, Cipru şi România nu au recunoscut independeţa provinciei sârbeşti Kosovo. În prezent Kosovo este o regiune populată în proporţie de aproximativ 90 la sută de etnici albanezi. Sârbii kosovari locuiesc în enclave şi în câteva zone din nord, aflate la graniţa cu Serbia.
Problema “vlahilor”, pe agenda de discuţii a celor doi preşedinţi
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat marţi la Belgrad că a discutat cu omologul său sârb şi despre problema minorităţii româneşti şi că este “clar” că cei ce se revendică a fi de origine română trebuie să aibă drepturile de a-şi menţine limba şi cultura respectate, relatează Mediafax.
“Ca prieteni, am discutat despre minorităţile naţionale, despre chestiunea vlahilor din ţara noastră. Există cetăţeni ai Serbiei care se declară ca fiind vlahi, există şi cetăţeni care se declară ca români, există cetăţeni care consideră că românii sunt vlahi. Noi respectăm drepturile cetăţenilor noştri ca, în conformitate cu standardele europene, să se declare cum doresc. Asta subînţelege şi protecţia limbilor în totalitate, înţelegem prietenii noştri români când deschid această chestiune”, a declarat preşedintele Serbiei, Boris Tadic.
În prezent în Serbia trăiesc între 250.000 şi 350.000 de etnici români / vlahi, majoritatea stabiliţi în Voivodina şi Valea Timocului.
România nu va condiţiona acordul de asociere UE-Serbia de problema minorităţilor
România nu va condiţiona adoptarea Acordului de Asociere a Serbiei de rezolvarea problemei vlahilor din Serbia, a asigurat preşedintele Traian Băsescu la finalul întrevederii cu preşedintele Serbiei, Boris Tadici, conform Evenimentul Zilei citat de NapocaNews.
“‘România nu condiţionează adoptarea acordului de asociere de rezolvarea unei probleme sau a alteia, deci nici de rezolvarea problemei vlahilor, de altfel, nici nu ar fi posibil, astăzi suntem pe 1 noiembrie şi Consiliul European va fi pe 9 decembrie (când se va decide statutul Serbiei de candidat la UE – n.r.), deci când să se rezolve problema vlahilor, pe care, trebuie să recunosc, o discutăm de mai mulţi ani? Noi am ridicat şi vom continua să ridicăm problema vlahilor care se declară a fi români. Nu este o legătură între ratificarea acordului de asociere şi problema vlahilor. Am ratificat deja într-una din Camerele Parlamentului tratatul de Asociere al Serbiei, şi sperăm ca şi Senatul să facă asta repede”, a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută la finalul întrevederii de la Palatul Serbia.
Preşedintele Băsescu are programată, astazi, şi o vizită în Valea Timocului, unde se va întâlni cu reprezentanţi ai etnicilor români. Conform Presidency.ro “programul vizitei va cuprinde o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Serbia şi o deplasare în Valea Timocului unde preşedintele României se va întâlni cu autorităţile locale din Negotin, cu membrii comunităţii etnicilor români din Valea Timocului, precum şi cu reprezentanţii Parohiei Ortodoxe Române din Mălainiţa”.
Redam mai jos si Declaraţia de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la finalul convorbirilor oficiale cu preşedintele Republicii Serbia, Boris Tadić, redata de Presidency.ro:
„Bună ziua. Practic, toate punctele discutate au fost prezentate de domnul preşedinte Boris Tadić. Vreau să subliniez că, şi de această dată, ca întotdeauna până acum, întâlnirile mele cu preşedintele Tadić sunt întâlniri extrem de deschise şi care îmi fac plăcere, tocmai datorită acestui lucru. Esenţial pentru relaţia bilaterală este să punem în aplicare proiectele economice pe care le discutăm – şi eu cred că cel mai apropiat dintre proiecte este legat şi de intrarea Serbiei în proiectul AGRI, proiect care vizează vânzarea de gaze din Zona Caspică pe piaţa europeană. O spun foarte sincer, mă bucură opţiunea Serbiei de a fi parte a acestui proiect şi voi susţine intrarea Serbiei în proiect în relaţia cu partenerii: Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria, alături de România.
Am avut o discuţie, zic eu foarte bună, legată de situaţia minorităţilor şi vreau să ştiţi că ne este cunoscut faptul că, parte din vlahi se revendică a fi de origine română, alţii nu recunosc această origine, şi noi nu obligăm pe nimeni să aibă vreo opţiune. În acelaşi timp, este clar că cei ce se revendică a fi de origine română trebuie să aibă drepturile de a-şi menţine limba şi cultura respectate. Şi mulţumesc domnului Preşedinte, Guvernului Serbiei, pentru abordarea constructivă pe care o au, din acest punct de vedere.
Un lucru extrem de important pentru noi în relaţia bilaterală, şi nu numai în relaţia bilaterală, este legat de evoluţia situaţiei din provincia sârbă Kosovo. România nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo, şi credem că o soluţie negociată, în care sârbii din Kosovo, în orice caz, trebuie să aibă sentimentul că instituţiile sârbeşti îi servesc şi îi protejează, trebuie să existe.
În ceea ce priveşte Dunărea, care ne şi desparte, dar ne şi leagă – ne desparte frontierele, ni le marchează, dar ne leagă prin interese şi prin binefacerile Dunării – discuţiile cu domnul preşedinte Tadić, sau cu prietenul meu Boris, sunt legate de cum să exploatăm mai bine decizia Uniunii Europene de a dezvolta o strategie pentru Dunăre, strategie care are ca obiectiv dezvoltarea economică şi socială a regiunii. De altfel, Dunărea, din Germania până la vărsare, în Marea Neagră, este proiectată să devină o zonă economică de maximă importanţă pentru Europa. Cu siguranţă putem avea în vedere proiectul comun Porţile de Fier III, proiect de mare importanţă şi pentru România şi pentru Serbia.
O ultimă consideraţie – aş vrea ca şi sârbii obişnuiţi, dar şi politicienii sârbi, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, şi îl asigur şi personal pe domnul preşedinte Tadić că România va susţine şi în continuare, fără rezerve, avansul Serbiei către integrare în Uniunea Europeană. Vreau să ştiţi că în toate discuţiile pe care le avem cu partenerii noştri europeni, dar şi cu partenerii din NATO, susţinem că Serbia este cheia păcii în Balcani. De aceea, noi considerăm că Serbia trebuie să devină atât de repede cât se poate, dependent, desigur, de îndeplinirea condiţiilor de acces – deci, atât de repede pe cât se poate -, membră a Uniunii Europene şi a spaţiului euroatlantic în general. Vă mulţumesc!”