Istoricul Vasile Lechinţan cere oficial restituirea tuturor bunurilor furate de unguri din Transilvania după 1989 - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Istoricul Vasile Lechinţan cere oficial restituirea tuturor bunurilor furate de unguri din Transilvania după 1989

Istoricul clujean Vasile Lechinţan a cerut, printr-un memoriu adresat Preşedinţiei României, Guvernului Român, Parlamentului României şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României ca, în regim de urgenţă, să fie abolite toate „retrocedările”/ împroprietăririle ilegale cu valoroase clădiri care – şi pentru românii transilvăneni şi pentru toate etniile din Transilvania, din România – au nu numai o valoare materială, ci şi o imensă valoare morală şi spirituală, încorporată în identitatea lor istorică şi culturală.

„Subsemnatul, dr. Vasile Lechinţan, istoric, vă adresez acest memoriu pentru soluţionarea grabnică a unor grave nedreptăţi care s-au făcut naţiunii române, în special românilor transilvăneni, cu prilejul aşa-ziselor „retrocedări”, efectuate de către instituţii administrative şi juridice ale statului român, din 1990 până astăzi, şi nu ar fi bine ca marele eveniment din acest an, Centenarul României Mari, să-l întâmpinăm cu aceste nedreptăţi care trenează de atâta timp din cauza unor oficiali români din administraţie şi justiţie, unii incompetenţi şi alţii probabil corupţi, dar sigur manipulaţi în mod nedemn de beneficiarii ilegali actuali, de după 1990, ai unor bunuri comune ale naţiunii noastre.

Mă refer aici la averile uriaşe ale fundaţiilor făcute pentru Transilvania şi, în oglindă (de acelaşi tip), şi pentru Ungaria, de către împărăteasa Maria Tereza în anii 1773-1780, pentru românii greco-catolici, pentru maghiarii şi germanii/saşii romano-catolici şi pentru armenii de religie armeano-catolică, averi constituite şi din contribuţia românilor transilvăneni, prin robote iobăgeşti, dijme şi impozite, prin taxe şcolare la gimnaziile susţinute de aceste fonduri, etc. Fundaţiile sau fondurile sunt următoarele:

– FUNDUS STUDIORUM (FONDUL/FUNDAŢIA DE STUDII/ÎNVĂŢĂMÂNT, ÎN MAGHIARĂ: TANULMÁNYI ALAP);

– FUNDUS RELIGIONUM (FONDUL/FUNDAŢIA DE RELIGIE, ÎN MAGHIARĂ: VALLÁS ALAP);

– FUNDUS STIPENDIORUM (FONDUL/FUNDAŢIA DE BURSE/ DE STIPENDII, ÎN MAGHIARĂ: ÖSZTÖNDÍJ ALAP), acestea fiind cele mai importante, precum şi altele mai mici:

– FUNDUS SCHOLARUM ELEMENTARIUM (FONDUL/FUNDAŢIA PENTRU ŞCOLILE ELEMENTARE);
– FUNDUS REGII CATHOLICI ORPHANOTROPHII (FONDUL/FUNDAŢIA ORFELINATULUI REGESC CATOLIC [DE LA SIBIU]) etc.

Pentru o corectă raportare între fondurile/fundaţiile „ungare” (create inclusiv pentru zonele Banat, Bihor, Maramureş) şi cele „transilvane” (create pentru interiorul Arcului Carpatic), este de remarcat de la bun început faptul că fondurile/fundaţiile create de numita împărăteasă pentru Ungaria, în oglindă (de acelaşi tip) cu cele pentru Transilvania propriu-zisă, au fost administrate exclusiv de către statul ungar, de la 1780 până astăzi. Din cele „ungare” au beneficiat astfel, până la 1918, şi 72 de biserici româneşti din zonele Arad, Oradea, Carei, Timişoara, Satu Mare etc., precum şi studenţi români – care au primit burse – la gimnazii catolice de pe actualul teritoriu al României, din aceleaşi zone.

Fundaţiile/fondurile create pentru Transilvania propriu-zisă (interiorul Arcului Carpatic) au suferit – în contrast cu cele din Ungaria – un traseu istoric total diferit, beneficiile lor fiind deturnate până la urmă în scopuri pur romano-catolice şi maghiare. Astfel, aceste fundaţii au fost administrate de statul transilvan din 1780 până la 1866, când au fost date în administrare – nicidecum în proprietate – Statusului Romano-Catolic Ardelean, care i-a înlăturat apoi treptat şi complet pe români de la beneficiile lor, producându-se una dintre cele mai mari deturnări de fonduri din istoria Transilvaniei. Din aceste fonduri/ fundaţii s-au ridicat în Transilvania palate şi internate ale unor gimnazii şi şcoli, ale căror proprietari sunt aceste fundaţii/ fonduri şi tot din aceste bunuri s-au construit şi biserici şi case parohiale romano-catolice, clădiri şi chiar palate pentru închirieri în scopul obţinerii de beneficii exclusiv pentru romano-catolicii maghiari. Astfel, nicio biserică românească greco-catolică din Transilvania nu a avut patron (susţinător cu fonduri financiare) Fondul de Religie Transilvan, pe când – repet – 72 de biserici greco-catolice româneşti din afara Transilvaniei propriu-zise, respectiv zonele Bihor, Arad, Maramureş etc. au avut patron Fondul de Religie Ungar, care era administrat de statul ungar.

După 1989, reprezentanţi ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au cerut să li se restituie „în proprietate”, în mod fraudulos, ilegal, numeroase clădiri dintre cele sus-amintite, fapt pentru care trebuie să răspundă penal în faţa justiţiei pentru uzurpare de drept de proprietate. Aceşti reprezentanţi, abuzând de interpretări inexacte şi cu rea voinţă, au reuşit să obţină multe dintre asemenea clădiri, care deja au fost „retrocedate” numitei Arhiepiscopii, de fapt această instituţie a fost împroprietărită ilegal de către oficiali ai statului român incompetenţi şi/ sau probabil corupţi, care trebuie să răspundă, şi ei, pentru aceste fapte penale. În această situaţie se află palatele unor licee din Târgu Mureş, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, deja „retrocedate”, şi numeroase alte clădiri. Paradoxal şi trist este faptul că statul român plăteşte chirie pentru ele, iar din clădiri au fost practic alungaţi elevii români.

Deşi clădirea cunoscutului liceu fost „piarist” din Cluj-Napoca, unde au profesat şi au studiat mari personalităţi ale culturii şi istoriei româneşti transilvane, construită din aceste fonduri în 1821 (pe frontispiciul clădirii scrie că a fost construită din Fondul de Studii, astfel că nu mai e nevoie să se cerceteze arhivele pentru a căuta sursa financiară a ridicării ei), liceu situat în faţa clădirii Universităţii „Babeş-Bolyai”, nu a fost încă „retrocedată”, fiind solicitată de numita Arhiepiscopie, încă din 1990 au fost alungaţi elevii români, spre stupoarea marelui istoric al Transilvaniei David Prodan şi a românilor clujeni. Tot din 1990 au fost alungaţi elevii români de la liceele proprietatea fondurilor sus-amintite din Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. La Liceul Unirea din Târgu Mureş se încearcă tot mai mult a se duce o viaţă imposibilă pentru liceul românesc din aceste clădiri care au fost, în mod clar, conform cărţii funciare, proprietatea Fondului de Studii şi a Fondului de Stipendii/de Burse sus-amintite până la „retrocedarea” acestor clădiri Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia, care de fapt a fost împroprietărită cu ele de către Comisia guvernamentală care s-a ocupat de retrocedări şi de către o hotărâre a Curţii de Apel Târgu Mureş, creându-se astfel o situaţie juridică cu totul nouă. Nici pe vremea Ungariei nu a fost în proprietatea acestei Episcopii sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean.

Aceste clădiri/ palate trebuie să fie şi să rămână pentru eternitate un simbol al punţii comune de convieţuire pentru toate etniile din România. Ele – repet – nu au fost niciodată în proprietatea – sau înscrise pe cartea funciară – a Arhiepiscopiei romano-catolice sus-amintite sau a Statusului Romano-Catolic Ardelean, ci pe numele fundaţiilor sus-amintite, pe cartea funciară a acestora. Este o mare enigmă cum de oficiali ai comisiei de retrocedări şi instituţiile judecătoreşti care au „retrocedat” astfel de clădiri nu au văzut aceste extrase de cărţi funciare şi cum de au interpretat abuziv şi ilegal textul acestora. Aceste fonduri trebuie să fie administrate de statul român, în folosul tuturor etniilor din Transilvania, aşa cum le-a administrat statul ungar pe cele din Ungaria până la 1918.

Ne mirăm cum de oficiali ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia au acceptat să se implice în asemenea fapte profund ilegale, prin uzurpare de drept de proprietate, şi considerăm că, totuşi, această instituţie va colabora cu Justiţia statului român pentru a se înlătura actele ilegale şi penale şi că nu se va mai implica în „segregarea” elevilor români sau de alte etnii în aceste clădiri/palate care sunt o avere comună a românilor, maghiarilor, saşilor/germanilor, armenilor şi a altor etnii din România.

Cu respect deosebit, vă propun, aşadar, ca, în regim de urgenţă, să fie abolite toate aceste „retrocedări”/ împroprietăriri ale unor valoroase clădiri care – şi pentru românii transilvăneni şi pentru toate etniile din Transilvania, din România – au nu numai o valoare materială, ci şi o imensă valoare morală şi spirituală, încorporată în identitatea lor istorică şi culturală”, se arată în memoriu.

Sursa: Mesagerul de Covasna

Preluare: Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.