Ma framant si eu! Tot asa cum se framanta multi alti romani care mai au atata minte in cap incat sa intelega ca, nu e de gluma si ca, daca deciziile care se vor lua acum de catre guvernanti nu vor fi subsumate interesului national al Romaniei, ci doar celui strict politic, ar putea avea costuri dramatice, ireparabile pentru Romania.
Centrul European Comun de Vize din Republica Moldova, situat la Ambasada Ungariei din Chişinău, a introdus, din momentul deschiderii sale, o practică vicioasă de rusificare a denumirii capitalei noastre, denumire pe care o redă (doar) în limba maghiară astfel: Kisinyov
Suntem convinși că toți românii, nu numai românii ardeleni, nu pot accepta declarații belicoase care cuprind formulări de genul „suntem obligaţi să folosim orice mijloace” având în vedere atrocităţile săvârşite de armata şi populaţia civilă maghiară, după Diktatul de la Viena, când partea de nord a Transilvaniei a fost făcută cadou Ungariei de Hitler și Mussolini.
Vă cerem să analizaţi situaţia şi să luaţi atitudine cu privire la: 1. Promovarea în mediul politic extern, prin ambasade, a unei viziuni istorice tendenţioase şi străine de cercetarea istorică românească şi care pune sub semnul întrebării etnogeneza poporului român şi a limbii române; 2. Irosirea banului public prin publicarea în format de lux a cărţii ,,România Medievală,, carte ce expune o opinie personală lipsită de orice fundament ştiinţific.
“Dacă vreţi părerea mea personală, eu cred, eu am convingerea că interesul din partea Ungariei este natural, acest lucru este important şi pentru noi. Acest lucru este absolut natural: ce este, ce va fi, care este părerea comunităţii maghiare din România şi atât”
‘Pentru etnicii maghiari este o chestiune de viaţă şi de moarte ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele cu populaţie maghiară să rămână unite’, a spus Semjen.
În cazul cedării în faţa presiunilor UDMR şi a luări unor decizii care privesc prezentul şi viitorul cetăţenilor români de naţionalitate română, locuitori ai judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, cu ignorarea intereselor şi voinţei acestora FCRCHM este decis să se opună, folosind toate mijloacele legale, inclusiv organizarea de manifestări publice de amploare.
“Mai exact, asta înseamnă că, în prima fază, vom ieşi în stradă paşnic, fară arme, cum am dovedit în ultimii 20 de ani că ştim să facem. Apoi, dacă nu se rezolvă nici aşa, o să vedem…”, ne-a declarat Tamas Sandor.
În acest an, chiar ieri, s-au împlinit 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Basarabia. În anii 1941 şi 1949 au fost deportate 14760 familii (57698 persoane). 12360 de persoane au fost deportate din Basarabia în noaptea de 12-13 iunie 1941. Potrivit statisticilor oficiale, numărul total al represaţilor perioadei staliniste este de 22648 de basarabeni. Victimele deportărilor susţin, însă, că cifrele sunt mai mari. Ei motivează prin faptul că statisticile s-au făcut reieşind dintr-o componenta de 3 persoane a unei familii deportate.
„Cu arma, cu vorba, cu condeiul, cu sapa, noi trebuie să ne apărăm Țara”.