Tradiţia cheamă azi, a doua zi după Adormirea Maicii Domnului, să aducem prinos de cinstire Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi fiilor săi Constantin,Ştefan,Radu şi Matei împreună cu sfetnicul Ianache.
Academicieni și intelectuali români de prima mână, universitari cu greutate și pretenții participă la unul dintre cele mai anticulturale momente din istoria Academiei Române: o dezbatere legată de opera lui Constantin Brâncuşi.
Ceea ce impresionează la Constantin Brâncoveanu, dincolo de dimensiunea cultural-artistică şi cea religioasă, este durata domniei sale. A fost unul dintre cei mai longevivi conducători ai Ţării Româneşti, domnind neîntrerupt vreme de peste 25 de ani.
Spre sfârşitul domniei, acelaşi domnitor, ce datora mult serviciilor sale secrete, avea să ignore o informaţiei sosită din Constantinopol de la fostul său medic, Anton Carai. Din informaţie rezulta că împotriva domnitorului se pusese la cale un complot şi că Poarta ar fi decis surprinderea sa şi a familiei.
Eşecul neaşezării statuii marelui Mitropolit Andrei Şaguna la Jula, în faţa Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae, este un caz de acum câţiva ani despre care am scris zeci de articole. Fără nici un rost. Peste exact un an se vor împlini trei secole de la moartea prin jertfă a celui care a fost Marele Voievod Constantin Brâncoveanu. În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august 1714, la vârsta de 60 de ani, Brâncoveanu a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare.