De Ziua Internaţionala a Iei a avut loc la Palatul Suţu vernisajul Expoziţiei “Bucureşti, de ce-l iubeşti. Foto-Interviuri” (I) de Cristina Nichituş Roncea. Expoziţia s-a prelungit încă o lună
Sâmbătă, 24 iunie 2017, la ora 17:00, la Palatul Suțu din Piaţa Universităţii, are loc vernisajul expoziției „București, de ce îl iubești. Foto-interviuri”, realizată de artista Cristina Nichituș Roncea.
Academicianul Dinu Giurescu: Acea cotă nesuferită de imigranți musulmani pe care fiecare țară ar trebui s-o accepte este, în fapt, inacceptabilă.
Cristina Nichitus Roncea va invita marti, 20 octombrie, la ora 18, la vernisajul expozitiei “Alaptarea e Iubire” de la Palatul Sutu – Muzeul Bucurestilor
Celebra jurnalistă Floriana Jucan, fondatoarea Q Magazine, s-a căsătorit!
“România nu va pieri atât timp cât un „biet călugăr” bătrân dintr-un vârf de munte se va ruga pentru ea.”
Ceea ce impresionează la Constantin Brâncoveanu, dincolo de dimensiunea cultural-artistică şi cea religioasă, este durata domniei sale. A fost unul dintre cei mai longevivi conducători ai Ţării Româneşti, domnind neîntrerupt vreme de peste 25 de ani.
Atacurile informaţionale devin principala ameninţare la adresa securităţii unei ţări. Este şi motivul pentru care, în mod excepţional, Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI, a acceptat să vorbească, pentru Q Magazine, despre Strategia de Securitate Cibernetică a României.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Chișinău, Marius Gabriel Lazurca, este singurul ambasador al unui stat membru UE și NATO care aparține sufletește și canonic, prin liberă alegere, unei structuri religioase conduse de la Moscova. Întrucât nu este vorba despre o persoană privată, faptul nu poate să nu ridice semne de întrebare. Presa de la Chișinău și București a scris despre complicitățile ambasadorului Lazurca cu structura locală a Patriarhiei Ruse de la Moscova și despre canalizarea către această structură a unor importante fonduri bugetare ale Statului Român, ca urmare a lobby-ului făcut de respectivul diplomat.
Fuga Nadiei Comăneci din România la sfârşitul lui noiembrie 1989 a fost în atenţia spionajului militar al Statelor Unite ale Americii. Un document al Pentagonului, declasificat în premieră pentru Q Magazine, arată că agenţii americani au văzut în gestul gimnastei române şi în ecoul său la vârful României comuniste semnale că la Bucureşti urmau să se producă curând schimbări politice majore, ca în celelalte state comuniste est-europene.