Am urmărit cu atenţie discuţiile din ce în ce mai numeroase şi cu un aer chiar analitic despre necesitatea schimbării datei Zilei Naţionale a României. Adepţii acestei teorii invocă de obicei două motive: anotimpul şi resentimentele vecinilor, mai precis ale maghiarilor cărora, cum aud de 1 Decembrie, brusc li se ridică tensiunea naţionalistă. Astfel, în calitate de istoric, Adrian Cioroianu, cel care venise cu ideea deportării ţiganilor infractori în deşertul saharian, a afirmat cu nonşalanţă că trebuie schimbată Ziua Naţională a României pentru că de 1 Decembrie e prea frig şi românilor nu le prea arde de sărbătoare şi, bineînţeles, pentru că-i supărăm prea tare pe maghiari, având în vedere că această dată este marcată cu negru în calendarul Ungariei. Şi, ca să nu ne lase de izbelişte, Cioroianu propunea şi două variante de compromis pentru aniversarea României: 9 mai sau 10 mai, date care marchează proclamarea Independenţei României şi, respectiv, proclamarea lui Carol I ca domnitor al românilor (Ziua Regelui). Scrupulos tare când vine vorba de sentimentele naţionaliste ale altora, Cioroianu a omis din analiza sa tocmai faptul că data de 9 mai i-ar putea leza pe turci care, pe lângă faptul că au mâncat bătaie pe câmpul de luptă la Vidin, Rahova etc., au pierdut şi Dobrogea, teritoriu aflat sub stăpânire otomană vreme de 400 de ani, cu mici întreruperi. Cât despre 10 mai, aici cred că a scrântit-o grav, având în vedere că românii se declară republicani în proporţie de peste 90%. Interesant nu este că Cioroianu spune lucruri trăsnite, întrucât ne-am obişnuit cu asta încă de pe vremea când era ministru de externe. Lucrul cu adevărat important este faptul că dezbaterea ia amploare, iar politicienii maghiari din România chiar afirmă cu nonşalanţă că ar sărbători şi ei Ziua Naţională a României dacă nu ar fi de 1 Decembrie. Cu alte cuvinte: ne cam deranjaţi cu sărbătoarea voastră! Am înţeles că nu putem sărbători unde vrem la Budapesta Ziua Naţională a României, dar să ni se reproşeze la noi în ţară că ne bucurăm de crearea României mari şi mai ales să se găsească şi români care să susţină schimbarea datei pentru a menaja sentimentele maghiarilor e strigător la cer. Se răsucesc în mormânt Iuliu Maniu, episcopul Iuliu Hossu şi toţi cei care au luptat cu arma în mână pentru ca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, să se poată striga „Trăiască România dodoloaţă!“. Din fericire, istoria nu se rescrie nici de dragul cioroienilor, nici de dragul maghiarilor, iar pentru românii adevăraţi, 1 Decembrie reprezintă o sărbătoare de suflet, sărbătoarea României.
Iulia Nueleanu
Iulia Nueleanu (foto) este istoric si redactor sef al cotidianului Curentul
