WikiLeaks este prima bombă informaţională universală detonată în toată lumea. E o lovitură de proporţii planetare, desigur. Dar una care era de aşteptat. E o surpriză previzibilă, dacă vreţi.
Se schimbă cursul istoriei?
Cum-necum, suntem în plin proces de globalizare. Noile tehnologii digitale urmau să producă nu numai comunicare mondială, ci şi o armă pe măsură. În satul electronic. odată şi odată, trebuia să explodeze şi un proiectil electronic cu o încărcătură informaţională globală.
Telegramele confidenţiale sau strict secrete apărute pe site-ul WikiLeaks, care în mod normal nu ar fi fost niciodată divulgate în următorii 50 sau chiar 100 de ani, fac deliciul presei şi tulbură somnul stăpânilor clipei. Puternicilor lumii li s-a aplicat un şut năprasnic fără precedent.
E o acţiune mediatică nemaipomenită care, neîndoios, va schimba faţa presei. În special, a jurnalismului de investigaţie. În mass-media bat la uşă prefaceri istorice. Dar şi asta nu-i tot. Se anunţă o altă răsturnare uriaşă. După cum scria deunăzi prestigioasa publicaţie Time, ”revelaţiile WikiLeaks ar putea schimba istoria”. Nici mai mult, nici mai puţin.
Cine stă în spatele WikiLeaks?
Cine stă în spatele acestei operaţiuni de o anvergură tehnologică incredibilă? Un australian ciudat de 39 de ani, fără locuinţă stabilă, aşa cum scrie presa? Haideţi să fim serioşi!
Julian Assange, patronul WikiLeaks care, potrivit mass-media, seamănă cu un android imperfect, e un geniu, bineînţeles, de ale cărui talente profită cei care îi livrează acum tone de informaţie ultrasecretă. Totuşi, chiar şi în cel mai bun caz, el nu-i decât un ”idiot util”, pus în mişcare printr-o subtilă manevră de intoxicare. E la mintea oricui că la mijloc e o imensă şi deliberată scurgere de informaţii.
Indiferent ce şi-a fi propus Julian Assange, el pare să fie doar o unealtă sofisticată de internet pe care caută s-o folosească alţii. La început mass-media presupunea că de pe urmă dezvăluirilor WikiLeaks ar avea de pierdut diplomaţia şi politica americană. Că va fi şifonata imaginea departamentului de Stat. Pe dracu! SUA nu sunt afectate deloc. Dimpotrivă. Au de câştigat şi sub aspect politic, şi sub cel moral.
Documentele difuzate atestă fără putinţă de tăgadă că poziţia dominantă a Washingtonului pe glob este benefică şi singura capabilă să se opună răului mondial nu atât prin intervenţii militare, cât prin mutări diplomatice inteligente. Că, până la urmă, conceptul neoconservator al dreptei americane despre lume este just, iar cel al stângii de oriunde ar fi ea, din contra, este utopic, eronat şi, în ultimă instanţă, compromis. De la Adam încoace, în ciuda progresului tehnologic, omul în esenţa sa nu s-a schimbat. Trăieşte mai mult, mânâncă mai bine, şi-a construit un spaţiu vital mai confortabil, a învăţat coduri ale bunelor maniere, dar în ciuda acestui fapt, nu este astăzi nici mai fericit, nici mai moral ca altădată. De aceea, politicile de putere în relaţiile internaţionale rămân valabile.
Cine să se teamă de dezvăluiri?
Pe de altă parte, documentele WikiLeaks probează că lumea e plină de tirani, impostori sau profituri oploşiţi în fruntea bucatelor. Că în Rusia lui Putin există un regim mafiot. Că China comunistă este dispusă să trădeze Coreea comunistă. Dictatorul Kim Jong Il a aflat din telegrame, bunăoară, că aliatul său, Hu Jintao ar fi de acord cu lichidarea comunismului în nordul peninsulei. Altfel spus, că n-ar spune ”nu” unirii dintre celor două Corei sub un guvern capitalist sud-coreean. Iar liderul de la Teheran, Mahmoud Ahmadinejad, are acum şi el dovezi că regii şi preşedinţii din ţările arabe, deşi îl complimentau în faţă, vorbindu-i despre solidaritatea musulmană, în realitate îl lucrau pe la spate şi îi îndemnau insistent pe americani să atace Iranul.
Nu a fost trecută cu vederea nici Republica Moldova. Dintr-o depeşă de la Chişinău, publicată miercuri de “Le Monde”, aflăm despre o întâlnire de taină dintre Marian Lupu, şi doi bărbaţi care l-au supus, timp de două ore, într-o cameră de hotel din Moscova, unei complete “evaluări psihologice şi politice”. Dar şi despre liderul comunist Vladimir Voronin care ar fi vrut să-l mituiască pe liderul PD cu 10 milioane de dolari.
Oricum au întoarce-o, avem de a face cu cea mai spectaculoasă demonstraţie de forţă informaţională din istoria civilizaţiei care, vrând-nevrând, scoate în evidenţă puterea politică, militară, logistică şi tehnologică a SUA. De unde şi concluzia că de WikiLeaks trebuie să le fie frică nu Statelor Unite, ci inamicilor lor declaraţi sau deghizaţi.
Petru Bogatu, Chisinau
Scurt CV
Petru Bogatu, profesor la Facultatea de Jurnalism a Universitatii din Chisinau, s-a nascut la 12 iulie 1951 si a absolvit Institutul pedagogic din Bălți și Școala de înalte studii politice din Rostov pe Don, Rusia. In prezent este unul dintre cei mai buni analisti din Basarabia.
Fost membru fondator al Frontului Popular si redactor sef la ziarul Tara al PPCD, apoi, jurnalist coordonator la Flux si editorialist la Ziua din Bucuresti, in aceste moment este comentator la ziarul Jurnal de Chisinau si Ziarist Online la Bogatu.VoceaBasarabiei.net
