"JIDANUL", de la lingvistul evreu Lazăr Șeineanu la afaceristul Marco Maximilan Katz - Ziaristi OnlineZiaristi Online

“JIDANUL”, de la lingvistul evreu Lazăr Șeineanu la afaceristul Marco Maximilan Katz

Excesele monitorizării. Lingviști și teroriști amatori

de Dan Culcer

Nu reiau informațiile privind activitatea comercialo-monitorizantă a acestui evreu, originar din România, revenit să facă afaceri în România. Glasul pământului, desigur. S-au scris deja destule. Nu pot verifica aceste informații, le tratez sub beneficiu de inventar. Are dreptul să facă comerț, dacă respectă legea română. Probabil că afacerile merg mai puțin bine, devreme ce are timp să monitorizeze.

Problema definițiilor și informațiilor din dicționare și enciclopedii este veche. Pe vremuri, intelectualii românii se plîngeau și, întrucât nimic nu s-a schimbat, se pot plânge mereu, că nimeni nu-i ascultă, că prezențele românești în enciclopedii străine sunt firave și articolele conțin greșeli jenante.
Dar nu am auzit ca românii să fi cerut schimbarea definițiilor într-un dicționar. Ar fi fost stupid.
Cred că nici aici nu e vorba de modificarea unei definiții, ci de introducerea unui sens suplimentar. Ceea ce este logic. În unele contexte, în mod normal, doar în unele contexte, expresia «jidan» are o încărcătură neplăcută pentru un evreu și este folosită de un român ca o caracterizare negativă.
Cuvântul jidan are cel puțin patru sensuri în limba română. Cel mai vechi este cel care e atestat în documente istorice ca echivalent pentru uriași. Este și cel mai puțin cunoscut.
L-am folosit într-un poem și un poet israelian originar din România, căruia i-am trimis cartea, a fost șocat din principiu, că am folosit cuvântul jidan, deși în context era clar că scriam despre tatăl meu, văzut de mine, copil, ca un uriaș.
Referințele mele la un dicționar al limbii române redactat de un lingvist evreu, Lazăr Șeineanu, ca argument pentru sensul respectiv, care nu-i era cunoscut amicului, nu par să-i fost de folos. Deși, ca ungarofon, amicul, știa că evreii sunt numiți de unguri, zsido, ceea ce zice același lucru. Iar în maghiară acest cuvânt este folosit de evrei când vorbesc despre ei. Studiile de istorie sau demografie scrise de evrei unguri conțin acest cuvânt și nimeni nu protestează.
Sensul unui cuvânt se modifică, depinde de context. Nici un cuvânt nu este pejorativ în sine. «Broscar» înseamnă vânător de broaște dar și mâncător de broaște, și are sens pejorativ doar în contextul în care vrem să-i dăm un sens peiorativ, vorbind despre italieni sau francezi, ca mâncători de broaște, disprețuiți de cei pentru care broaștele nu ar fi comestibile.
Ne aflăm în cazul unei cereri care poate fi studiată și eventual acceptată de lingviști, doar dacă este vorba de a adăuga un sens suplimentar în dicționar, specific, despre folosirea cuvântului și cu sens pejorativ, dar nu doar cu sens pejorativ. Dra asta nu însemnaă că practicile lingivistice se vor schimba doar fiindcă MMK a cerut ceva.
Ignoranța acestuia privitoare la fenomenele lingvistice, cutezanța teroristă, obrăznicia celui care a formulat cererea se manifestă aici în toată splendoarea lor.
Marco Maximilian Katz speră oare că se vor găsi turnători care să raporteze despre utilizarea expresiei «jidan», combinată cu sau fără vreun epitet mai mult decît pejorativ, în sens tradițional? Speră deci MMK că nu vor mai exista inși care să cuteze să folosească un cuvânt care, în alte limbi, există deasemenea, cu sau fără sens negativ, și că inițiativa sa ar avea efecte mondiale, ca să nu zic universale, prin interzicerea sa derivată din impunerea sensului pejorativ, ca unic sens acceptat?
Ne aflăm în situația de după război, când expresia era interzisă de comuniști, fiindcă erau protejați evreii de partid, din partidul de evrei, de orice jignire.
Când, prin 1955, în clasa în care mă școleam la Cluj, evreul Corpus a fost «jidănit» de un coleg, în cadrul unui conflict care nu avusese nici o referință ideologică sau rasială, —eram martor de la început—, colegul nostru a reacționat violent și cu totală îndreptățire : fusese tratat astfel cu intenția de jignire. Lovitura cu piciorul dată de Corpus în testicolele colegului era o reacție care putea să ducă la estropierea colegului sau chiar la moartea lui. Acesta a căzut chircit pe podeau unsă cu motorină. A fost apoi transportat la spital. În condiții normale, o anchetă ar fi trebuit să urmeze, pentru a stabili dacă sănătatea celui căzut a suferit, dacă exista un raport de proporționalitatea între jignirea verbală adusă lui Corpus și lovitura periculoasă aplicată de acesta celui care îl jignise.
Situația a fost însă mușamalizată. Spre onoarea lui Corpus, acesta s-a simțit satisfăcut și nici el, nici părințiii lui nu au depus o plângere la partid sau la Securitate, pentru antisemitism. Cel puțin, după știința mea. Viața celui căzut, cu coaiele strivite, ar fi putut deveni un infern, după o pâră atât de gravă la Secu. În acea epocă așa se lucra, uneori. Nu cred că ne-am putea întoarce acolo. MMK nu trebuie să se iluzioneze.
Mă întreb, dat fiind faptul că DEX este obligat să citeze un text pentru a ilustra contextul pejorativ, exemplar, din ce operă se va extrage fragmentul? Sau se va evita exemplul ca să nu fie acuzați autorii de difuzarea unor texte antisemite?

Dan Culcer

P.S. Un colaborator israelit originar din România, al revistei Asymetria, credea că nuvela lui Caragiale, O făclie de Paște, ar fi un text antisemit. Sper să-și fi schimbat opinia, după o relectură.

Evreii cer Academiei Române schimbarea definiţiei cuvântului “jidan” din DEX
8 august 2011 – 17:50

Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului,  a solicitat Academiei Române să schimbe definiţia cuvântului “jidan” din dicţionar şi să specifice clar că este vorba de un cuvânt periorativ.
“Academia Română a luat acest cuvânt anti-semit şi l-a transformat într-unul legitim. Dicţionarul precizează că termenul este unul colocvial, dar omite să spună că are înţelesuri profund anti-semite. Este cuvântul pe care îl auzeau evreii când erau urcaţi în trenurile morţii”, a declarat directorul Centrului, Maximilian Katz, pentru Associated Press.
Katz a adăugat că termenul este frecvent utilizat pe forumurile online ale publicaţiilor româneşti. “Asistăm la o drastică creştere a încercărilor de a arunca vina asupra evreilor pentru criza mondială, pe internet”, a spus Katz.
Acesta a adăugat că menţinerea sensului de “colocvial” al cuvântului poate genera confuzii, mai ales că mulţi români folosesc cuvântul “jidan”, chiar dacă nu sunt anti-semiţi.
Academia Română a mai primit în februarie o cerere similară din partea organizaţiilor de romi, care s-au plâns că la definiţia cuvântului “ţigan” din dicţionar este apare explicaţia “Epitet dat unei persoane cu apucături rele”.
Scrisoarea a fost trimisă şi preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, care a declarat că cererea Centrului este întemeiată.
“Oamenii trebuie să înţeleagă cuvântul în sensul său real, care este peiorativ şi rasist, atât faţă de evrei, cât şi faţă de ţigani”, a declarat acesta.

Sursa: Jurnalul unui Vulcanolog

Nota: Cererea lui Katz a fost mediatizata la nivel mondial de Associated Press

Print Friendly, PDF & Email

9 comments

  1. Vasile Zarnescu

    Cuvintul “jidan” nu are nici o tenta peiorativa, ci are o valoare stiintifica si istorica: ii defineste pe iudeii raspinditi in Europa de Est, Centrala si de Nord, veniti din Sud-Vestul Asiei, din tribul khazarilor. Cuvintul “jidan” este lectiunea in limbile europene cu scriere fonetica, prin denaturarea usoara a cuvintului in grafia germana “juden” (pronuntat “iuden”). Dar, in limbile cu grafie fonetica – rusa, romana, polona, maghiara etc. – germanicul “juden” se citea jiuden”, care, treptat, a devenit “jidan”. Notiunea a devenit “peiorativ” din cauza comportamentului abominabil al jidanilor, si nu ca ar fi jignitoare – fenomen similar cu situatia tiganilor.
    Comportamentul execrabil al jidanilor a fost remarcat si de Karl Marx, care vorbea de „Chestiunea jidaneasca”, si nu de „Problema evreisaca”, cum au tradus, ulterior, jidanii cominternisti din Romania, dupa 1944, ca sa estompeze diferenta dintre jidani si evrei. De altfel, Marx este considerat – de catre sionisti – cel mai mare antisemit al evreilor!
    Esential este ca jidanii, care au generat sionismul, sunt de neam turcic, nu evreiesec, precum evreii din Palestina. Ei formeaza ceea ce se numeste partea ashkenazilor, spre deosebire de evreii din Palestina, emigrati, indeobsete, in S.U..A., Anglia si Canada. Intre ei exista o lupta surda, vizibila pe site-ul http://www.nkusa.org . Vezi si ultimul episod al serialului „Holocaust-ologii – vectori ai razboiului axiologic contra Romaniei”, in : http://ro.altermedia.info/politica/holocaust-ologii-vectori-ai-razboiului-axiologic-5_10948.html#more-10948, cu trimitere la episoadele anterioare.

  2. in bpt,ed alcalay&comp, gh.adamescu in istoria literaturii romane,ed 2.a 1920, la pag.55- citeaza- …d.schwartzfeld a scris o brosura- evreuii in literatura populara romana- in care rezuma si explica din punct de vedere evreiesc diferitele povestiri relative la evrei. acolo gasim si satira care pune in legatura pe evreu cu diavolul- “iese dracul din taciuni/cu jidanul de perciuni/iese dracul din curechi/ cu jidanul de urechi…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.