Unde sunt străzile cu numele eroilor anticomunişti? Dar unde este statuia Elisabetei Rizea din Bucureşti, pentru care s-au strâns sute de milioane? - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Unde sunt străzile cu numele eroilor anticomunişti? Dar unde este statuia Elisabetei Rizea din Bucureşti, pentru care s-au strâns sute de milioane?


elisabeta-rizea-articol-catavencu-statuie-mihaiu-tomaConform unui anunţ public, Asociaţia Civic Media se alătură demersului dlui Radu Petrescu-Muscel şi susţine atribuirea de nume ale eroilor anticomunişti unor străzi din oraşele României. Amintim în acest context că banii strânşi pentru ridicarea unei statui a eroinei Elisabeta Rizea s-au volatilizat, după o trecere fugară prin contul unui escroc cu acoperire de ziarist. Nici până în ziua de azi, la 25 de ani de la „căderea comunismului”, nu există  în capitala României un monument al eroilor din rezistenţa armată anticomunistă – fenomen mondial unic prin întinderea sa -, afirmă Asociaţia Civic Media, prezentând articolul de mai jos pe pagina sa de Facebook, CivicMedia.Romania.

Pentru cinstirea memoriei luptătorilor anticomunişti

Nume de străzi în judeţele Argeş şi Dâmboviţa, pentru cinstirea memoriei luptătorilor anticomunişti din “Banda Arsenescu-Arnăuţoiu”

La mai bine de 25 de ani de la căderea comunismului în România, în oraşele şi localităţile din judeţele Argeş şi Dâmboviţa încă nu există străzi care să poarte numele unor oameni precum Traian Marinescu Geagu, Lt. col. Gheorghe Arsenescu, Lt. Toma Arnăuţoiu şi preotul profesor Gheorghe Cotenescu, oameni cu un rol marcant în existenţa uneia dintre cele mai longevive organizaţii de rezistenţă armată anticomunistă din ţară, cunoscută cu numele de “Haiducii Muscelului’”. Cât despre actuala stradă “Haiducii Muscelului” din municipiul Câmpulung-Muscel, constat, cu jenă, dispariţia ambelor tăbliţe (intrare/ieşire), dorindu-se, probabil, reintrarea în anonimat a celor ce şi-au sacrificat viaţa, familiile, avutul pentru o Idee, nu pentru o ideologie anume.

În calitate de publicist, am lansat în octombrie 2014 o Scrisoare-deschisă intitulata “Unde sunt străzile celor care nu mai sunt?” către Secretariatul de Stat pentru pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, ambelor Camere ale Parlamentului, autorităţilor din judeţele Argeş şi Dâmboviţa (prefecturi, primarii, consilii locale) şi Fundaţiei Alianţa Civică pentru redenumirea unor străzi, şcoli, instituţii după numele luptătorilor din rezistenţa anticomunistă şi al organizaţiei „Haiducii Muscelului”, acţiune necesară pentru reintroducerea lor rapidă în memoria colectivă.

Încă din primăvara anului 2014, anul în care se împlineau 65 de ani de la anihilarea brutală a primei organizaţii „Haiducii Muscelului”, cea din nordul fostului judeţ Muscel (zona Muntele Roşu-Dragoslavele-Stoeneşti), am înaintat memorii documentate autorităţilor din judeţele Argeş (Prefectură, primăriile şi consiliile locale din Piteşti, Curtea de Argeş, Mioveni, Câmpulung-Muscel şi Rucăr) şi Dâmboviţa (Prefectură, primăriile din Târgovişte şi comuna Voineşti)i, memorii la care nu am primit nici până azi răspuns.

Ici-colo, răspunsuri formale, conform cărora ar trebui aşteptată extinderea localităţilor (în condiţiile plecării din ţară a peste 3 milioane de români !) sau scuza că populaţia va solicita înlocuirea simultană a actelor de identitate, scenariu care n-a fost înregistrat nicăieri în ţară, în situaţii similare (în majoritatea cazurilor, actele de identitate se emit la majorat sau se schimbă la expirare).

În Scrisoarea-deschisă şi în memorii documentate am accentuat faptul că viaţa şi faptele celor menţionaţi sunt preţuite în cadrul Memorialului Victimelor şi Rezistenţei Anticomuniste de la Sighet, dar şi în paginile „Enciclopediei Argeşului şi Muscelului”.

Introducerea titlului organizaţiei – “Haiducii Muscelului” – şi a numelor celor care, jertfindu-se, au sperat că vor putea să ne redea libertatea, în nomenclatorul stradal al unor localităţi precum Piteşti, Curtea de Argeş, Mioveni, Câmpulung-Muscel, Rucăr, Târgovişte, Voineşti-Dâmboviţa,, reprezintă, pe plan local: “o rupere reală de trecutul comunist, un gest de normalitate, onorant atât pentru autorităţi, cât şi pentru cetăţenii celor două judeţe vecine, având un scop educativ şi identitar, de omagiere a contribuţiei celor menţionaţi, ajutând la o mai bună cunoaştere la nivel naţional a realităţilor şi a realizărilor pozitive din judeţele Argeş şi Dâmboviţa”.

Iniţiativa trebuie extinsă la nivel naţional, pentru că în România au acţionat – conform C.N.S.A.S. şi institutelor specializare – peste 1.200 de organizaţii şi nuclee de rezistenţă armată anticomunistă, iar statul de “democraţie populară” a fost împânzit cu lagăre, închisori şi spitale psihiatrice în care şi-au pierdut viaţa zeci, sute de mii de oameni, iar milioane de fiinţe umane au fost arestate, torturate şi traumatizate.

Printre noi, cei în viaţă, îşi mai preling existenţa câteva sute de supravieţuitori. În curând doar din cărţi vom mai afla câte ceva, cei care mai citesc, dar străzile ne vor ajuta să ne reamintim acele vremuri îngrozitoare şi pe cei cărora, în majoritatea cazurilor, nu le ştim nici mormintele.

Un american şi un român ne ajută să înţelegem de ce, indiferent de “axa” politică sau deontologică.
“Cine nu îşi cunoaşte trecutul este condamnat să-l repete” (George Santayana).
“Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii” (Nicolae Iorga).

Rog agenţiile de presă din România şi din străinătate, ziariştii democraţi, să acorde atenţia cuvenită acestui semnal de alarmă, al uitării care doare.

Radu Petrescu-Muscel
membru U.Z.P.R.
Bucureşti, 3 aprilie 2015

Sursa: UZP / Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.