Când va ajunge DNA şi la M10? Monica Macovei, beneficiară de bani negri din Afacerea Microsoft. Gen. (r) Aurel Rogojan: Banii la vedere, banii înapoi! - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Când va ajunge DNA şi la M10? Monica Macovei, beneficiară de bani negri din Afacerea Microsoft. Gen. (r) Aurel Rogojan: Banii la vedere, banii înapoi!

Virginele Monica Macovei si Adrian Papahagi

Virginele Monica Macovei si Adrian Papahagi

Conform anchetatului de DNA, fostul ministru Gabriel Sandu, mita din Afacerea Microsoft, o sumă impresionantă de milioane şi milioane de euro, a mers sub formă de “bani negri” la PDL pentru finanţarea campaniilor electorale, inclusiv a celor europarlamentare. La rândul său, un al doilea cercetat, omul de afaceri Dorin Cocoş, potrivit TVR, a susţinut într-un denunţ dat la DNA că ar fi finanţat campaniile PDL din 2009, inclusiv cea europarlamentară, cu banii negri obţinuţi de la Microsoft. Doamna Monica Macovei – care, conform Monitorului Oficial, nu a donat nici un leu la propria ei campanie – este beneficiara directă a acestor bani negri, pe lângă votul pe liste, unde a intrat la presiunile unor factori externi PDL. Se pune o întrebare de bun simţ: ce ţinută morală si profesională are o persoană ajunsă în Parlamentul European pe bani negri? (Z.O.)

Generalul (r) Aurel Rogojan: Banii la vedere, banii înapoi!

Care este instituţia din ramura atât de stufoasă şi puţin eficientă a sistemului naţional de administraţie (Securitate) care ţine contabilitatea la zi a gravelor vulnerabilităţi ale României, ca urmare a prejudiciilor cauzate prin subminarea economică sistematică, fie că avem în vedere marile inginerii de evaziune fiscală, spălare de bani, delapidări şi gestiuni frauduloase asociate jafului mascat prin aşa-zisele privatizări, fie legitimarea spolierii avutului public sub aparenţele retrocedărilor, fie legislaţia special dedicată negustorilor de drepturi litigioase, dar nu în ultimul rând de daunele constatate an de an de Curtea de Conturi?

Cine are o evidenţă, cât de cât aproape de adevăr, a sutelor de miliarde furate, ca să dăm o expresie generică rezultatului ansamblului de fenomene generate de înalta corupţie sistemică, sub a cărei povară stă să se prăvălească România?

Câte ministere şi servicii de informaţii pentru securitate naţională au în organigrama lor departamente de prevenire şi combatere a corupţiei, a evaziunii, traficului financiar ilicit şi a spălării banilor? Unde se centralizează producţia lor zilnică de informaţii? Cât ne costă, pe noi contribuabilii, funcţionarea acestor instituţii, cu ce costuri se obţine o informaţie şi cine ştie măsura în care aceste cheltuieli sunt compensate din recuperarea prejudiciilor?

Care dintre serviciile de informaţii au luat urma conturilor ascunse prin băncile din insuliţe exotice? Ce persoane au fost răsplătite cu posturi de reprezentare diplomatică pentru a securiza operaţiunile bancare ale infractorilor din „high life”-ul politic?

A efectuat Guvernul o evaluare a sabotajului de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală? Să ne amintim cum vreo şase-opt luni de la întronizarea lui Dan Radu Ruşanu ca mai-marele colectării birurilor, numita instituţie a fost blocată în nesfârşite reorganizări, în atribuirea de salarii astronomice pentru şefi, ocupându-se mai mult de lobby legislativ pentru marii evazionişti, pentru ca reorganizarea A.N.A.F.-ului să se finalizeze cu reţinerea şi arestarea preventivă tocmai a demnitarului învestit să vegheze la integritatea sistemului fiscal şi a celui vamal. De la cine să aşteptăm aceste raspunsuri?

Guvernul se împrumută în fiecare an de pe piaţa bancară cu cca. 10 miliarde de euro. Aproape săptămânal, Ministerul Finanţelor îşi etalează performanţa de a mai împrumuta o tranşă în condiţiile unui randament avantajos al dobânzii. Ne-am obişnuit atât de mult cu aceste comunicate încât începem să credem că „arta” de a se împrumuta cât mai ieftin pentru a se susţine pe sine şi sufocanta sa birocraţie este, în fapt, tot ceea ce trebuie să facă Guvernul pentru bunăstarea generală a societăţii. Chestiunea care doare şi mai mult este aceea că guvernul ne prejudiciază anual de un multiplu de 10 miliarde de euro, prin neputinţa, ori nevoinţa, cronică de a avea răspunsuri şi soluţii la inventarul, departe de a fi complet, al întrebărilor enunţate.

Cine, cum, când şi cât recuperează din sutele de miliarde care s-au „evaporat”? Ce fac Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională în legătură cu masa monetară absentă la apel?

Care este cuantumul indisponibilizărilor pentru prejudiciile cauzate şi gradul de recuperare efectivă?

Se aude, tot mai frecvent şi mai perceptibil, murmurul unui vis numit dorinţă. „Amnistia fiscală”. Foarte interesant! Ce bună dovadă că cei care sunt sub presiunea imposibilităţii scoaterii la lumină a banilor proveniţi din infracţiuni şi afaceri „underground” nu sunt personaje virtuale, ci oameni reali. Ei sunt cunoscuţi. Nu de azi, de ieri, ci de când au început să înşele, să corupă, să ameninţe, să cumpere parlamentari, miniştri, judecători şi poliţişti, să numească şefi la Fisc, la Vamă, la retrocedări, la păduri, la Fondul Proprietatea şi lista poate continua. Cine şi ce mai aşteaptă, ca să-i oblige, cu forţa legii excepţionale, să dea înapoi ce au furat?

Constituţia nu apără hoţii. Invocarea în astfel de situaţii extrem de grave a grijii pentru prezumţiile, drepturile şi libertăţile cetăţeanului poate semnifica tocmai atentatul la Constituţie. Toate instituţiile statului datoare să apere Constituţia şi valorile societăţii democratice de devalizatorii vistieriei naţiunii ar trebui să-şi acopere alocaţiile bugetare din recuperarea prejudiciilor, iar salariile angajaţilor indexate cu o cotă procentuală din recuperări, fără stabilirea unui prag. În locul nesfârşitelor şi păguboaselor restructurări ale agenţiilor responsabile de aceste grave vulnerabilităţi ale securităţii economice, Guvernul ar trebui să recurgă la un „import” de câteva sute de funcţionari pentru Fisc, Vamă, Poliţie de frontieră, domeniile statului, resurse naturale ş.a. din administraţiile statelor scandinave, Danemarca, Olanda, Germania cu reputaţie profesională şi probitate morală imune la obiceiurile rele şi proastele deprinderi care guvernează administraţia românească. Se vor găsi critici care să spună că Justiţia trebuie să cerceteze, să stabilească, să hotărască. De acord, aşa este, dar „ca să nu ne mănânce sfinţii până la Dumnezeu”, chiar nu se poate face nimic? Cui nu-i va fi teamă să pună piciorul în prag şi să dea comanda: „Banii înapoi!”.

Sursa: Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

3 comments

  1. Pingback: Când va ajunge DNA şi la M10? Monica Macovei, beneficiară de bani negri din Afacerea Microsoft. Gen. (r) Aurel Rogojan: Banii la vedere, banii înapoi! –Victor RONCEA in Ziaristi Online- RadioMetafora.ro

  2. Pingback: Academia Română către Parlamentul României: Mişcarea Legionară nu a fost o organizaţie “fascistă”. Cine are interesul să genereze un “antisemitism” in vitro? Angajaţii lui Ponta contra preşedintelui Iohannis şi a României. DOCUMENT |

  3. ARGUS

    Fecioara damboviteana din Orleans ne da letii de moralitate/deontologie/democratie/corectitudine in timp ce face si desface precum rezulta din articol.Rusinica!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.