Primul guvern care va îndrăzni să arunce la coş, oricât de nezgomotos ar face-o, reţetele primite de la marile instituţii „binevoitoare”, va fi şi cel dintâi guvern cu adevărat „responsabil” (adică în capacităţi reale de răspundere).
Nu se cuvine să lăsăm mai departe ca valul nepăsării să ne împiedice mersul înainte şi să ne întunece viitorul!
O propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut prin Parlament fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional. Academician Dinu C Giurescu despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare?
“Aţi aruncat Ardealul orientalilor ălora de valahi; şi nu ni l-aţi lăsat nouă. Nouă, – cui? Desigur, nouă – Ungurilor; cari se ştie doară că suntem occidentali…”
“Îl întreb de sănătate. Încep prost, îmi dau seama. Bărbatul de 62 de ani începe să plângă. Înfundat, apăsat, fără zgomot.”
Cititi si descarcati cartea generalului Radu Theodoru – URMASII LUI ATTILA – si nu uitati sa o dati mai departe!
De ce tace Guvernul României? Nu este tăcerea sa expresia complicităţii trădătorului? În buna mea credinţă, până când nu voi fi contrazis de Serviciul Naţional de Informaţii pentru Securitate Naţională, însărcinat cu Apărarea Constituţiei României, nu pot decât să sper: “Nem, nem, nem sohat!”.
In lumina ultimelor evenimente, se pare ca intentia noastra de a aduce in atentia publica demersul Bibliotecii Judetene de schimbare a denumirii se apropie de un final previzibil: Ionita Scipione Badescu va fi abandonat cu orice pret. Dupa 54 de ani de patronaj spiritual, carturarul salajean este aruncat la lada de gunoi a culturii, fiind considerat desuet, prea greoi pentru a fi pronuntat si lipsit de valoare in fata unor contemporani care, se pare, au schimbat cursul culturii romane cu vastitatea si valoarea creatiei lor.
Acelasi Traian Basescu care, in 2 februarie, 2009, declara la Budapesta, că România nu va acorda niciodată autonomie Ţinutului Secuiesc deoarece, prin Constituţie, este definită ca un stat unitar suveran.
Luni, 21 martie ac, se decide la Curtea de Apel Craiova, dupa cinci ani de procese, daca autorul etnocidului românilor transilvăneni de la 1848 va avea o stradă în Târgu-Mureș, cu numele lui, blestemat din neam in neam de urmasii victimelor: Lajos Kossuth.