A apărut volumul nr. XIII din seria “Afaceri Orientale”: “Care patrie? Memoriile unui subprefect român în Transnistria”. Autor: Alexandru Smochină, editor: Vadim Guzun, cuvânt înainte: Mihai Taşcă, referenţi ştiinţifici: Ottmar Traşcă, Dumitru Suciu, editura Argonaut, Cluj-Napoca, 740 pagini.
In mod cu totul surprinzator este urmarita ideea metamorfozelor, de parca Gauguin s-ar fi inspirat din opera lui Ovidiu.
Manastirea Petru Voda face noi precizari cu privire la cazul deshumarii abuzive a Parintelui Gheorghe Calciu
Din păcate, la numai câteva zile distanţă, placa a fost demontată ca urmare a presiunilor exercitate de către Institutul „Elie Wiesel”, al cărui director Alexandru Florian a considerat că aşa ceva este inadmisibil „în oraşul lui Elie Wiesel ”. Vestea demontării plăcii a produs o profundă mâhnire în rândul opiniei publice anticomuniste din Maramureş.
La sfârşit N.Doicaru a spus: “… rezultatele voastre (ale unităţii TS) arată ca şi cum n-aţi lucra pentru România, şi mă întreb, dacă nu lucraţi pentru România, pentru cine lucraţi?”
Prezentam aici un articol scris de Parintele Dumitru Staniloae in anul 1939, si aparut atunci in “Telegraful roman”, LXXXVII, nr. 47, p. 1. Este interesant de vazut cum era privita atunci Europa, ca organizatie statala, si ceea ce a ajuns ea astazi.
Ceea ce a omis însă să spună public președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, este faptul că aproape toată suma de 1,5 milioane lei a fost alocată exclusiv monumentelor comunității maghiare, comunității românești fiindu-i alocată o sumă ridicolă.
Mihail Bichir a lucrat inainte de 1989 pe spatiul Europei, Canadei si SUA si pe langa organismele internationale apoi a fost sef al operativului SIE timp de 10 ani, fiind avansat general in vremurile cand generalii activi ai SIE se numarau pe degetele unei singure maini.
Festivalul Drumetii Montane se va desfasura in perioada 01-03 august 2014 la Complexul Turistic “Cheile Butii”, din Masivul Retezat. Asociatia Drumetii Montane & Jnepenii, organizatorii evenimentului, au ales pentru cea…
Arghezi i-a descris cel mai bine: “Debarcate, dincolo de obscurităţi, lichelele repetă regulat acelaşi act inofensiv, dar caracteristic: se caută adânc între fese sau în nas şi scot cu două degete, elegant, fiinţa procreată de insul lor: un vierme lung, melancolic şi moale pe care ţi-l aruncă între coarne ca pe un fir de fidea puturos”.