ULTIMII ROMANI. Romanii dispar din Harghita si Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române

Dan Tanasa informeaza: Românii din Harghita si Covasna au de înfruntat singuri presiunile venite de la Budapesta, deoarece autoritățile de la București sunt dezinteresate de situația din zonă. Un studiu despre “Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna” arată că principalele probleme cu care se confruntă românii sunt acapararea totală a administraţiilor locale de către maghiari şi raportul natalităţii net favorabil ungurilor. În acest moment, pe lângă autoritatea oficială de la Bucureşti, se consolidează în zonă o altă putere, ghidată de la Budapesta. Românii se plâng şi de faptul că tinerii maghiari sunt ajutaţi de la nivel central, inclusiv în găsirea locurilor de muncă, iar tinerii de etnie română sunt abandonați. Raportul este elaborat de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova, în vara anului 2011 și va fi publicat în următoarele săptămâni.
Iată câteva dintre concluziile studiului:
”În această zonă avem comunităţi naturale, propriu-zise şi comunităţi imaginate, aflate în plină ofensivă politico-administrativă. Primul tip de comunitate este întâlnit în special acolo unde gruparea socială este naturală, construită pe afinităţi tipice lumii rurale: rudenie, vecinătate, acolo unde ideologia este mai puţin evidentă. Principala comunitate etnică fără ideologie manifestă în spaţiul administrativ-public este comunitatea românească. Ambele comunităţi etnice suferă însă de oboseală demografică vizibilă. Comunitatea românească se retrage sub presiunea înaintării comunităţii imaginate maghiare. Aceasta, aflată în plin „imperialism etnic”, îşi reifică resorturile care-i permit reproducerea şi, deşi se bucură de succesul cuceririi administraţiei, se află pe o pantă descendentă demografic.
Maghiarii controlează munții și economia locală
Dincolo de un anumit joc de scenă practicat de autorităţile locale, spaţiul secuiesc la nivelul percepţiei şi al faptelor este deja o altă ţară. Aici factorul maghiar acţionează pe toate planurile coordonat, astfel încât şocurile generate de criza economică, de sincopele demografice etc. sunt mult mai bine suportate. Aşa de pildă, sunt localităţi unde interlocutorii ne-au relatat că tinerii maghiari sunt susţinuţi să-şi găsească loc de muncă atât de către întreprinzătorii maghiari cât şi de către autorităţile locale. Întreprinzătorii maghiari controlează munţii şi economia locală.
Totodată, etnicii maghiari domină (ca şi până în 1989 de altfel) autoritatea locală. În felul acesta, chiar dacă populaţia în ansamblu îmbătrâneşte, tinerii sunt efectiv încurajaţi să se stabilească în sat, în timp ce românii nu-şi pot găsi locuri de muncă nici în administraţie, nici în economia locală pentru că … sunt români (nu cunosc limba maghiară, cunoaşterea limbii române încetând să mai fie o cerinţă).
Copii de români, convinși să treacă la clasa de maghiară
Educaţional, a apărut un sistem cvasiparalel, cu costuri probabil mari pe termen lung, în sensul că bacalaureatul se dă de formă, nivelul de pregătire al tinerilor maghiari fiind foarte slab (un inspector din jud. Harghita ne spunea că, probabil, promovabilitatea la bacalaureat în judeţele Harghita şi Covasna nu ar fi depăşit 10% în 2011). Şi totuşi, tinerii aceştia au trecut pentru că traseul lor academic ascultă de alte imperative, având ca ţintă Budapesta sau secţiile maghiare de la universităţi din România (Cluj cel mai adesea).
Şi tot în domeniul educaţiei, la Ghimeş-Făget, de pildă, pentru a nu pierde clasa cu predare în limba maghiară de la Colegiul local, au convins o clasă de români să treacă la secţia maghiară, oferindu-le diverse avantaje (acum părinţii şi copiii vor înapoi la secţia română, „pentru că nu au ce face cu limba maghiară” …).
Acolo unde administraţia este controlată de maghiari, comunitatea maghiară este nevoită să trăiască în cadrele unei comunităţi imaginate care îi limitează aspiraţiile la ideologia „reproducerii etnice”, iar, pe de altă parte comunitatea românească este pusă în inferioritate absolută în ceea ce priveşte afirmarea ei ca şi grupare socială autonomă. Ideologia afectează vecinătăţile, slăbind ambele comunităţi: una devine imaginată, o formă fără fond, cealaltă se pierde, se destramă în acţiuni individuale şi, în final, intră în extincţie (vezi cazul Doboi).
Ziaristi Online va ofera studiul intergal in format PDF : Raport_Harghita_Covasna – 2011_Starea_Comunitatii
Related posts
- Lumea Rusă contra Europei şi Lumii Ortodoxe. ANALIZA
- Albumul Precum in cer asa si pe pamant al Cristinei Nichitus Roncea a fost premiat la Gala AJTR si se lanseaza joi la Libraria Sophia
- Profesor Viorel Roman: Precum in cer, asa si pe pamant - Fiecare fotografie este parca un tablou pictat in evul mediu
- FLUX: PRUT – TRUP RUPT sau despre debelatio de la 16 mai 1812
- 62 de ani de la deportările si asasinatele staliniste din iulie 1949 si 70 de ani de la cele din iunie 1941. Dezbatere si lansare de carte la Universitatea Bucuresti
- „Ardealul, pământ românesc” - de Milton G. Lehrer, un evreu-american care a iubit România şi adevarul istoric. DOCUMENTE
- Premisele răpirii Basarabiei - de Cristian Negrea
- Istoria inedita a unor marci postale interzise: de la timbrele Miscarii Legionare si cele cu Basarabia si Bucovina la Monumentul Ostasului Sovietic. Un studiu de Dr. Cristian Andrei Scaiceanu
- Basarabeni si bucovineni aflati la studiu in Romania resping falsul studiu al Centrului Soros de "Politici Europene"
- Comunistii de la Chisinau studiau cum poate fi suspendata Mitropolia Basarabiei in beneficiul Mitropoliei Rusiei. RAPORT INTERN
Short URL: http://www.ziaristionline.ro/?p=13898




[...] Citește mai departe pe ziaristionline [...]
[...] Şi tot în domeniul educaţiei, la Ghimeş-Făget, de pildă, pentru a nu pierde clasa cu predare în limba maghiară de la Colegiul local, au convins o clasă de români să treacă la secţia maghiară, oferindu-le diverse avantaje (acum părinţii şi copiii vor înapoi la secţia română, „pentru că nu au ce face cu limba maghiară” …), relatează Ziariştionline.ro. [...]
[...] ULTIMII ROMANI. Romanii dispar din Harghita si Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Pro… [...]
[...] supun ultimii romani din Harghita si Covasna la o sinistra purificare etnica. Un adevarat etnocid, documentat academic de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, in fata caruia si SRI, si MAI, si Guvernul PDL-UDMR, si Presedintia Romaniei inchid ochii cu o [...]
[...] supun ultimii romani din Harghita si Covasna la o sinistra purificare etnica. Un adevarat etnocid, documentat academic de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, in fata caruia si SRI, si MAI, si Guvernul PDL-UDMR, si Presedintia Romaniei inchid ochii cu o [...]
[...] supun ultimii romani din Harghita si Covasna la o sinistra purificare etnica. Un adevarat etnocid, documentat academic de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, in fata caruia si SRI, si MAI, si Guvernul PDL-UDMR, si Presedintia Romaniei inchid ochii cu o [...]
[...] supun ultimii romani din Harghita si Covasna la o sinistra purificare etnica. Un adevarat etnocid, documentat academic de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, in fata caruia si SRI, si MAI, si Guvernul PDL-UDMR, si Presedintia Romaniei inchid ochii cu o [...]
[...] supun ultimii romani din Harghita si Covasna la o sinistra purificare etnica. Un adevarat etnocid, documentat academic de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, in fata caruia si SRI, si MAI, si Guvernul PDL-UDMR, si Presedintia Romaniei inchid ochii cu o [...]
[...] Si ca studiile Centrului – cum ar fi cel amintit sau cel atacat de Toma si ai lui: ULTIMII ROMANI. Romanii dispar din Harghita si Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Pro… si Relaţiile cu românii în dezbaterile congreselor secuieşti. O paralelă istorică: 1902-2010. [...]
[...] dispar din Harghita si Covasna – Raport al Centrului pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Romane si Relatiile cu romanii în dezbaterile congreselor [...]