Au aparut volumele VII, VIII si IX ale lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu. Cuvintele Inainte ale Profesorului Gheorghe Buzatu - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Au aparut volumele VII, VIII si IX ale lucrarii Documente din Arhiva Corneliu Zelea Codreanu. Cuvintele Inainte ale Profesorului Gheorghe Buzatu

DOCUMENTE

DIN ARHIVA

CORNELIU ZELEA CODREANU

– IX –

EDITATE

DE

VICTOR RONCEA

PENTRU

 CIVIC MEDIA

  

ÎN COLABORARE CU

GH. BUZATU

 

IAŞI

TIPO MOLDOVA

2012

 

Anul 1938

 

Nu oricine şi nu oricând poate să-şi asume rostul legendarului Nestor al troienilor, făptuitor şi deopotrivă narator al faptelor trecutului. În ce priveşte istoria Mişcării Legionare, rolul lui Nestor a fost atribuit de mult dr. Faust Brădescu, pentru activităţile sale în cadrul Exilului după 1944-1945, iar dr. Şerban Milcoveanu pentru acţiunile din Ţară în aceeaşi perioadă.

Dr. Şerban Milcoveanu, autorul unor numeroase şi interesante lucrări privind Mişcarea Legionară, ne-a lăsat un impresionante Memorii. 1929-1989 (Bucureşti, 2008, 620 pagini), ca semnificaţie şi volum, în care surprinde şi faptele anului 1938, iar cu prioritate arestarea, judecarea, condamnarea şi execuţia lui Corneliu Zelea Codreanu, la Tâncăbeşti, în zorii zilei de 30 noiembrie 1938. Împreună cu alţi 13 legionari. Reţinem următoarele detalii: „În 1965, Comandorul de marină George Panteli m-a solicitat să acord asistenţă medică diplomatului Radu Flondor care, după ieşirea din închisoare, a făcut un infarct miocardic. Cu ocazia aceasta, Comandorul de marină George Panteli mi-a povestit ce a văzut cu ochii lui şi a auzit cu urechile lui pe peronul Gării Mogoşoaia în dimineaţa de 29 noiembrie 1938. Din vagon au coborât regele Carol al II-lea şi, în urma lui, Armand Călinescu, care se suise în tren încă de la Braşov. În timp ce regele cobora treptele scării, din spate Armand Călinescu întreabă: Şi cum rămâne cu legionarii dacă Majestatea Voastră a ajuns în Bucureşti? Fără a întoarce capul şi continuând coborârea treptelor, regele Carol al II-lea i-a răspuns lui Armand Călinescu: Îi îneci în propriul lor sânge. Atunci, în după-amiaza zilei de 29 noiembrie 1938, Armand Călinescu a ordonat îndeplinirea misiunii de executare a lui Corneliu Zelea Codreanu. Memorialistul, cum era şi natural, a stăruit în continuare asupra consecinţelor deciziei lui  Carol al II-lea[1], asupra implicaţiilor asasinatului de la Tâncăbeşti pentru evoluţiile politice din perioada imediat următoare. În raport cu bogata literatură consacrată epocii şi problematicii în discuţie, nu este cazul, desigur, să revenim. Deja în Radiografia dreptei româneşti, am menţionat: Crima – pornită din „înalt ordin” regal – „a provocat puternice emoţii în ţară şi a avut implicaţii externe, mai cu seamă pe planul raporturilor cu  Germania lui Adolf Hitler. Nu mai vorbim de faptul că, pe planul politicii interne, crima a avut grave consecinţe, căci, în loc de-a se solda cu rezultatul scontat (de către Suveran şi oamenii săi), în mod practic a dezbinat ţara, surprinsă ca atare de anul fatidic 1940. Mai ales că, între timp, crima din noaptea Sfântului Andrei a fost succedată de altele, de-o parte şi de alta”[2]. Cu totul recent, s-au comunicat informaţii noi privind atitudinea regimului Ion Antonescu faţă de Mişcarea Legionară[3]

Documentele din arhiva lui C. Z. Codreanu reunite, de această dată, în volumul IX (respectiv vol. 4 din dosarul 110 237 original, vezi infra), acoperă de preferinţă, dacă nu cumva integral, anul 1938, mai precis: „procesul” Căpitanului, rechizitoriul, acreditarea martorilor apărării şi ai acuzării, sentinţa şi crima, presa străină despre România etc.

 Gh. Buzatu

 

Iaşi, 18 iulie 2012


     [1] Dr. Şerban Milcoveanu, Memorii. Mici contribuţii la istoria politică a României contemporane, I-II, Bucureşti, 2008, 174 şi urm.

     [2] Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei româneşti (1927-1941), ediţia I, Bucureşti, FFPress, 1996, p. 86.

     [3] Marin Voicu, Poziţia şi măsurile guvernului Ion Antonescu faţă de încercările de penetrare  a sistemului militar de către Mişcarea Legionară, în „Document”, nr. 3/2012, pp. 51-60. Vezi, anterior, excelenta carte d-nei Dana Beldiman – Armata şi Mişcarea Legionară (1927-1941), Bucureşti, 2002.

DOCUMENTE

DIN ARHIVA

CORNELIU ZELEA CODREANU

-VII-VIII –

EDITATE

DE

VICTOR RONCEA

PENTRU

 CIVIC MEDIA

  

ÎN COLABORARE CU

GH. BUZATU


IAŞI

TIPO MOLDOVA

2012

 

Marea Carte a Adevărului


… A apărut sub titlul Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, în condiţii grafice de excepţie şi sub coordonarea ştiinţifică a D-lor Mugur Vasiliu şi Eleodorus Enăchescu[1]. Este netăgăduit că, pentru istoricul de mâine, Marea Carte, beneficiind de un strălucit studiu introductiv tipărit în 1937 de Ernest Bernea, intitulat Căpitanii în destinul neamului românesc, se va înscrie între lucrările de referinţă, şi anume cea dintâi în domeniul literaturii bogate,  variate şi controversate privind Mişcarea Legionară şi pe liderul ei.

Potrivit lui Ernest Bernea, „neamul românesc a cunoscut toate durerile în decursul veacurilor, încercări grele s-au ivit în răscrucile istoriei sale. Nedreptatea, lipsa, munca fără rod i-au apăsat umerii şi sufletul. Trecutul său este o istorie de apăsări nemeritate. Neamul nostru ţine mult la trecutul său, la trecutul-tradiţie, cugetul şi fapta strămoşilor”.

Documentele din arhiva lui C. Z. Codreanu reunesc, de această dată, materialele aflate în volumele VII-VIII din fondul original (respectiv vols. 2-3 din dosarul 110 237, vezi infra), înlesnind cititorului cunoaşterea şi aprofundarea realităţilor anilor ´20-´30, de preferinţă ale anului 1938. A fost, cum se ştie, anul în care a fost judecat, condamnat şi executat C. Z. Codreanu. Este un prilej nimerit să apelăm la mărturiile unor foşti membri ai Mişcării Legionare despre C. Z. Codreanu, consemnând că, deşi multe relatări au un pronunţat caracter hagiografic, ele merită a reţinute şi confruntate cu studiile şi cărţile datorate unor reputaţi specialişti ai trecutului ce  au repus de mult  lucrurile în firescul lor. Sunt demne de interes în context opiniile lui Nae Tudorică din cel dintâi volum al Marturiilor: „…L-am auzit în 1935 pe Profesorul Nae Ionescu, considerat de toţi <<cea mai ascuţită inteligenţă>>, spunând: <<De aia este el Căpitanul>>”[2]. De asemenea, C. Z. Codreanu evoca – în viziunea lui Ilie Tudor – „nu numai imaginea unui profet, dar şi pe aceea a unui luptător din secolul al XVIII-lea. Destul să amintim numai clarviziunea sa cu privire la Partidul Comunist încă din 1935:

– Dacă vor intra trupele ruseşti la noi şi vor ieşi învingătoare, în numele Diavolului, cine poate să creadă, unde este mintea ce poate să susţină că ele vor pleca de la noi înainte de a ne sataniza, adică bolşeviza. Consecinţele? Inutil să le mai discutăm!

Mai e ceva de comentat? Noi cei de azi, după 50 de ani de bolşevizare, am simţit pe pielea noastră – şi nu numai noi – satanizarea roşie care ne-a împins înapoi cu sute de ani”[3].

Gh. Buzatu

Iaşi, 24 iunie 2012

Notă

Din motive lesne de înţeles, credem că se impune a fi puse la dispoziţia cititorului următoarele date privind situaţia fondurilor de documente C. Z. Codreanu de la Arhiva C.N.S.A.S. din Bucureşti:

 

  Cota              Dosarul      Volumul            Total file

013207            111041            1*                    770

,,                      ,,                      2*                    580

,,                      ,,                      3*                    501

,,                      ,,                      4*                    497

,,                      ,,                      5*                    311

11784              110237            l**                   532

,,                      ,,                      2***                267

,,                      ,,                      3***                242

,,                      ,,                      4                      325

,,                      ,,                      5                      523

,,                      ,,                      6                      386

,,                      ,,                      7                      307

,,                      ,,                      8                      508

,,                      ,,                      9                      399

,,                      ,,                      10                    339

,,                      ,,                      11                    313

,,                      ,,                      12                    288

,,                      ,,                      13                    422

12784              110237            14                    509

,,                      ,,                      15                    271

                                                                                                 ,,                      ,,                      16                    536

,,                      ,,                      17                      71

,,                      ,,                      18                    305

,,                      ,,                      19                    231

,,                      ,,                      20                    200

,,                      ,,                      21                      91

I – 234980       83490       vol. nr. (fără)          147

 

* Volumele I-V din serie, publicate.

** Vol. VI din serie, publicat.

*** Vols. VII-VIII în serie.

 

Este necesar să reţinem că în fondul investigat predomină documentele relativ la Procesul lui C. Z. Codreanu (vols. 1-2/11784; vols. 15-17/12784), dar şi celelalte procese, diverse dosare penale şi note informative, legăturile cu persoanele proeminente ale ML sau cu aderenţii, un dosar de presă, corespondenţa cu A. C. Cuza, acte privind perioada începuturilor (1923-1924) etc. Fotografiile reproduse cuprind în genere imagini cunoscute, după cum şi unele inedite. A se vedea şi www.ziaristionline.ro/2011/09/13/corneliu-zelea-codreanu-pentru-legionari-cu-un-avertisment-de-gheorghe-buzatu-exclusiv-ziaristi-online/ – 115k.

Menţionăm că, în fiece caz, coperţile dosarelor anastatice indică precis cotele şi volumele de referinţă.

 


[1] Volumul I, Bucureşti, Editura Politică a Mişcării Conservatoare, 2008, 834 p.

[2] Nae Tudorică, Mărturisiri. Mişcarea Legionară şi Căpitanul, aşa cum au fost, I,  Bacău, Editura Plumb, 1993, pp. 88-89, 150-151.

[3] Ilie Tudor, Un an lângă Căpitan. Amintiri sfinte din lumea legionară, Editura Brad 94, pp. 73-75. Vezi şi Ion Banea, Căpitanul, Sibiu, Editura „Totul pentru Ţară”, 1936.

Print Friendly, PDF & Email

6 comments

  1. cristina poponete

    Sunt total de acord ca istoria noastra trebuie cunoscuta pentur acel motiv mentionat de Cicero in scrierile sale. Ca cine nu isi cunoaste istoria traieste intr-o vesnica infantilitate, care il face, continua Nicolae Iorga “sa repete greselile trecutului”. Mie mi se pare de domeniul miracolului faptul ca reusiti sa publicati aceste lucruri si mai ales sa aveti acces la ele. Asadar, pentru ca nu sunt la lansarile dv. va intreb aici cum a fost posibil sa aveti acces la documente intr-o perioada asa de tulbure, intr-o perioada cand cuvantul “legionar” este asa un bau-bau pentru atatia din conducerea tarii si aparatul de stat, mai degraba bolsevizati in gandire (asa ii percep eu)? Succes la lansare!
    Cu respect si cu multumire pentru raspuns, daca veti binevoi, cristina p.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.