E vremea poveştilor cu „a fost odată, ca niciodată”, că dacă nu „ar fi fost” nu s-ar povesti; întâi fapta şi apoi vestirea adevărului pe care îl poartă învăluit în sufletul său cu straie de sărbătoare
Mulţi ani cu sănătate şi spor în cele bine plăcute Domnului şi folositor fiecăruia dintre cei care poartă numele Andrei
Toate cuvintele rostite de Hristos sunt împlinitoare de viaţă veşnică; o presimţeau în adâncul cel mai adânc al inimii toţi cei care Îl înconjurau şi-şi aduceau pruncii spre binecuvântare.
Este vremea de a reînnoi începutul bun al lucrării noastre, al revenirii la firea dintâi. S-o facem cu dăruirea cuibărită în suflet şi sporită de Dumnezeu
“Fiţi milostivi cum Tatăl vostru cel din ceruri este”. Pe toate primindu-le, după cuviinţă, în inimă să urmăm cuvintele „Mergi şi fă asemenea”
Într-o asemenea rugăciune cutezăm a cere: „Învredniceşte-ne să Te vedem cu credinţă, să Te cinstim cu iubire şi dincolo să Te vedem faţă către faţă”.
Ne învaţă Hristos că nimeni nu poate sluji la doi domni odată – lui Dumnezeu şi lui mamona
O vreme de cumplită prigoană împotriva creştinilor şi de afirmare eroică a credinţei în Hristos, Domnul şi Dumnezeul nostru
Mereu, Hristos stă tăcut la uşa sufletului nostru şi aşteaptă să-i deschidem şi să-L primim. De ce nu deschide El – fiindcă El nu obligă iar uşa sufletului nu poate fi deschisă decât interior
“Drumul tău nu e-n afară/ Căile-s în tine însuţi./ Iar cerul tău se naşte/ Ca o lacrimă din plânsu-ţi”.