Viorel Patrichi: Lupii din România atacă Republica Molotov - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Viorel Patrichi: Lupii din România atacă Republica Molotov

Cum stăm acum la gura sobei – dacă avem lemne, amarnic se mai potrivesc poveştile cu lupi. Pe când eram copil, la Crăieşti, pe malul Siretului, le ascultam de la cei bătrâni, până adormeam…

Este aici o atracţie a majestăţii sălbăticiei. Doar lupul ne-a însoţit istoria, ca fiară totemică. „Dac” însemna lup, „valah” tot lup este. Ruşii o numeau pe fiica lui Ştefan cel Mare „Elena Voloşiţa”…

Nu am însă intenţia unei poliloghii filologice findcă-i musai să mă refer la poveştile foarte actuale cu lupi de  pe la fraţii noştri dintre Prut şi Nistru. Mi-am adus aminte de lupii copilăriei mele după ce am văzut o emisiune difuzată de o televiziune cu nume neaoş: „Niti” (nu „Nit”!), care înseamnă „reţea” – reţea electrică şi, prin extensie, reţea mafiotă, reţea ocultă, reţea de spionaj etc. Şi am văzut acolo nişte români speriaţi de pe la Hânceşti, care s-au trezit cu oile rupte de haite.

Pentru bieţii oameni este o dramă, dar pentru editorii de la „Reţeaua” a fot un excelent pretext să amintească – fie şi subliminal – de primejdia pe care o reprezintă România, ţara din care vin lupii! Şi pentru ca lucrurile să fie şi mai clare, ei au suprapus pe această nenorocire imagini cu Vlad Filat şi cu Gheorghe Flutur, care tăiau sârma ghimpată cu cleştele, cu cherpedinu… Pe-aici au trecut lupii din România, nu trebuia tăiată sârma ghimpată, mai bine rămâneam în ţarc. Mai dăm un ţăran buimăcit, mai arătăm vag imagini de peste Prut…

Inutil să mai spunem că este o instrumentare penibilă, nedemnă pentru un jurnalist din acest veac. Timp de 20 de ani, aşa au procedat majoritatea politicienilor de la Chişinău cu alegătorii lor şi continuă s-o facă.

Dar de unde au venit totuşi lupii, mai ales că oamenii de ştiinţă jurau că nu mai exista labă de lup prin Codrii Basarabiei?  După ce a stat de vorbă cu supuşii lui Igor Smirnov, „Ziarul de Gardă” ne povesteşte că lupii au fost aduşi cu avionul din Rusia, la porunca lui Voronin. Comandă specială pentru partidele de vânătoare ale satrapului – 100.000 de euro.

Lupii au fost paraşutaţi în pădurea Geamăna, Anenii Noi. Aşa cum, tot la pofta lui Voronin, pădurea de la Ţiganca a fost populată cu fazani şi mistreţi.

Nu cred însă că trebuie să vină lupii din România ca să atace Republica Molotov. Are destui înăuntru. Nu mai amintesc aici de Voronin care se lamenta la monumentul lui Lenin că l-a trădat tovarăşul Diacov.

Am să mă refer la Marian Lupu, ajuns oleacă prezident, românul care poartă numele carnasierului. Îmi spunea anul trecut un prieten de la Bălţi: „Băi videţî-vă di treabî, cî Marian Lupu pentru noi este doar Voronin doi! Mai aşteptaţi cî nu dau turşii…” Şi ce dreptate avea! „Excitat de ziarişti”, Lupu a simţit că-l arde pe maţe când a fost întrebat ce limbă vorbeşte.

Abia s-a văzut cu dârlogii rupţi în mâini, că prima lui grijă a fost să se arunce spre ţara de unde vin lupii: vrea tratat politic de bază cu România, aşa cum ar semna cu Republica Bangladesh!

“Deoarece, în viziunea mea, să ne limităm la o declaraţie politică care vizează, da, un parteneriat strategic privind integrarea europeană este important, dar nu este suficient”, s-a sumeţit Marian Lupu. După ce a promis că „i-ar da la moacă” fostului director al Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău, dacă vine cu un asemenea tratat la Traian Băsescu, o ia sigur peste ochi.

Să fie limpede pentru toţi urmaşii lui Brejnev: niciun preşedinte de la Bucureşti nu va avea curajul să semneze un astfel de document cu cele şase judeţe din Basarabia fiindcă va fi blestemat.

Vorbind despre „o politică care vizează”, Marian Lupu are şi argumente:

“Semnarea unui asemenea acord vine şi cu o importanţă politică deosebită, deoarece se pun nişte puncte pe ‘i’ după zeci de ani de zile. Se elimină nişte umbre în relaţiile bilaterale, nişte argumente false pentru anumiţi politicieni sau partide politice care încercau să facă speculaţii la acest subiect, dar este important şi pentru o transparenţă a agendei în relaţiile bilaterale”.

Care să fie motivul pentru care Marian Lupu a pus “nişte puncte pe i” şi şi-a dat în stambă aşa iute? Să-l fi sfătuit de bine consilierul de taină Cosmin Guşă, o şarlă venită din România, la fel de onorabilă ca dl. Conţiu?

Mai anţărţ, se întoarce Guşă de la Moscova şi pune de-o conferinţă de presă la un hotel scump din Bucureşti. Şi hodoronc-tronc! ne relatează domnia sa că a discutat cu nişte strategi de-ai lui Putin că să punem noi românii de-o uniune pravoslavnică, alături de mai vechii noştri prieteni, că “ne dau ruşii gaze mai ieftin”.

L-am felicitat atunci că, în sfârşit, avem şi noi nişte politicieni care ies la interval cu vectorul rusesc pe malul Dâmboviţei, e perfect, să ştim şi noi cu cine votăm. (Guţă chiar a pus bazele unui partid care avea drept siglă un… urs. E-adevărat, de pluş).

Personajul ubicuu este distructiv şi a trecut cu graţie de la Traian Băsescu la Adrian Năstase, de la Mircea Geoană la Sorin Ovidiu Vântu, apoi la Marian Lupu şi la Plahotniuc. La PublikaTV şi-a lansat adânca meditaţie “Acest ospiciu numit România”.

Dacă îndrăznea cineva să rostească un singur cuvânt urât despre ţara lui, Vintilă Brătianu nu-i mai răspundea la salut.

Alte vremuri, alţi oameni.

Acum, din România vin şi potăi, nu numai lupi.
Viorel Patrichi

ARENA. Md

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.