Colegul lui Eminescu, Scipione Badescu, epurat la Biblioteca Judeteana Salaj din motive de cumetrie intre doua bibliotecare - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Colegul lui Eminescu, Scipione Badescu, epurat la Biblioteca Judeteana Salaj din motive de cumetrie intre doua bibliotecare

O nota de oarecare dementa la Zalau: O bibliotecara invoca drept argument in favoarea schimbarii numelui Bibliotecii Judetene Salaj “Ionita Scipione Badescu” faptul ca ea nu si-a facut datoria de director si “deţine doar cateva xerocopii ale poeziilor publicate” de scriitorul si jurnalistul coleg de generatie si redactie cu Mihai Eminescu. In plus, numerosi analfabeti ii stalcesc numele si ii parvin “nenumărate adrese pe adresa instituţiei cu foarte multe greşeli in scrierea numelui”. Ma intreb daca n-ar trebui si Institutul Johann Wolfgang von Goethe de la Bucuresti sa-si schimbe numele in… Popescu! Cititi mai jos un prim articol pe aceasta tema din Salajanul”

Biblioteca Judeţeană: „Ioniţă Scipione Bădescu” sau „Vasile Avram”?

“Am adresat Doamnei Felicia Avram (soţia scriitorului, bibliotecară de profesie) rugămintea de a fi de acord să incepem demersurile pentru atribuirea numelui VASILE AVRAM, instituţiei noastre” – Bibliotecara director Florica Pop despre decizia de a schimba numele Bibliotecii Judetene Ionita Scipione Badescu

un articol de Ana TUDORAN

După 54 de ani, Biblioteca Judeţeană işi va schimba patronul spiritual, cel mai probabil in această vară. Conducerea Bibliotecii Judeţene – Florica Pop (foto stanga jos) -a decis că cel mai bine pentru această instituţie este să adopte un nou patron: Vasile Avram, scriitor sălăjean cu o bogată activitate editorială intre anii 1987 – 2006.

Veste… tristă?

Nimeni nu a contestat această decizie a Bibliotecii Judeţene, cel puţin niciun sălăjean care a aflat despre schimbarea patronajului spiritual. A fost nevoie de „un prahovean şi stătător de 50 de ani pe plaiurile Silvaniei” – Ion Ivănescu – să incepem să ne punem intrebări asupra acestei abandonări in uitare a lui Ioniţă Scipione Bădescu – patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene vreme de 54 de ani. „O ambiţie de natură subiectivă şi fără fond, chiar fără scrupule: se preconizează ca in iunie anul acesta să ştergem de pe frontispiciul Bibliotecii Judeţene numele cărturarului sălăjean Ioniţă Scipione Bădescu. E trist şi n-aş dori să se transforme in realitate”, ne-a scris Ion Ivănescu.

„Este o infamie să-l minimalizezi pe Ioniţă Scipione Bădescu sau să-l treci la „index” pe cel care a incantat generaţii intregi cu poeziile sale şi, mai ales, cu „Armata Romană” sau „Trompetele Răsună”. Ideea de a abandona bogata publicistică patriotică a lui Ioniţă Scipione Bădescu ne pune pe ganduri că ne uităm valorile trecutului. Intenţia Bibliotecii Judeţene de a-şi abandona şi mutila pe cel mai mare publicist sălăjean m-a bulversat. Interesele private, de culise, interesele minore, nu vor reuşi să ducă la uitarea bardului de la Răstociu Mare. La festivitatea de inaugurare a noului patron al Bibliotecii Judeţene vom fi trişti şi vom purta la butonieră cocarda neagră a morţii publicistului, ziaristului, folcloristului şi poetului sălăjean Ioniţă Scipione Bădescu. Pe bună dreptate ne punem intrebarea: cum ne ingropăm cu indiferenţă trecutul şi-l dăm uitării cand pe frontispiciul ziarului conservator „Timpul” strălucea acel trio nemuritor Eminescu, Bădescu şi Caragiale?”, mai spunea Ion Ivănescu in scrisoarea trimisă redacţiei noastre.

Curiozitatea fiindu-ne starnită, am căutat cateva informaţii despre cei doi – cărturarul Ioniţă Scipione Bădescu şi scriitorul Vasile Avram.

Ioniţă Scipione Bădescu

Redăm mai jos un material postat pe site-ul Bibliotecii Judeţene şi preluat din ziarul „Drum nou”, aprilie 1957, in care se vorbeşte despre cărturarul sălăjean. „Remarcabil om de cultură din Transilvania secolului trecut, Ioniţă Scipione Bădescu a contribuit la luminarea maselor strălucind in publicistica vremii, activand cu dragoste pentru promovarea literaturii alături de marii scriitori ai vremii. Ionita Scipione Bădescu a văzut lumina zilei in satul Răstolţul Mare din judeţul Sălaj. Rămas orfan de timpuriu, işi face studiile secundare la liceul din Beiuş şi Oradea. Inceputurile sale literare datează din vremea cand era elev al Şcolii Orădene. In Pesta publică primele poezii. Activează cu insufleţire in cadrul „Societăţii de lectură din Oradea”, distingandu-se ca traducător şi autor de poezii originale. In mai 1866, poezia „Adio către Ardeal” publicată in revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, asigură debutul lui Bădescu. In acelaşi an ii apar şi alte poezii: „Sigiliul negru”, „Un suspin in zori”, „Trei buchete”. In 1866 – 1867, pe cand era elev in clasa a VIII-a de liceu la Blaj, este amintit ca membru de onoare al „Societăţii de lectură orădene”. In 1867 işi ia bacalaureatul la Beiuş. In timpul studiilor la Blaj, Bădescu il cunoaşte personal pe Mihai Eminescu, de care il va lega o prietenie stransă pană la sfarşitul vieţii marelui poet. In 1867 işi incepe studiile universitare. In această perioadă colaborează la revistele „Familia” şi „Concordia” şi traduce mult din limba romană in limba maghiară şi invers. In 1868 vede lumina tiparului primul volum intitulat „Poezii” unde, pe langă poezii originale, există şi traduceri, mai ales din Petöfi. De fapt, se pare că poeziile sale sunt scrise sub influenţa scriitorilor maghiari Petöfi Sándor şi Vörösmarty, ale căror scrieri se potriveau năzuinţelor şi concepţiilor lui Bădescu. In 1869, Bădescu se stabileşte in Bucureşti, unde continuă să studieze literele şi filozofia. Aici colaborează la „Romanul”, „Foaia societăţii pentru literatura romană”, „Trompeta Carpaţilor”, „Timpul”.

Lipsit de mijloace materiale, Bădescu intră redactor la ziarul „Timpul”, unde lucrează alături de Eminescu şi Caragiale. Bădescu părăseşte Bucureştiul şi se intoarce in Transilvania ca trimis al Societăţii Culturale „Orientul”, pentru a culege „poporane” de la „Romanimea de dincoace de Carpaţi” şi pe care, o parte, le publică mai tarziu, in 1869, in „Convorbiri literare”. In 1870 se stabileşte la Iaşi, iar din 1871 lucrează la „Curierul de la Iaşi” şi „Noul curier roman”. Aici işi ia licenţa in litere şi filozofie. In 1874 pleacă la Viena, de unde revine in 1878. In 1881 ocupă postul de revizor şcolar al judeţului Neamţ, iar mai tarziu, pentru Botoşani şi Dorohoi. După o activitate importantă in acest domeniu, in 1866 işi fondează propriul ziar „Curierul roman”, in coloanele căruia atacă cu curaj marile probleme ale vremii sale.

Incepand cu 17 aprilie 1887 Bădescu işi petrece serile in tovărăşia prietenului său Eminescu. I.S. Bădescu depune mari eforturi pentru a-l ajuta pe Eminescu in acei ani grei pentru marele poet. In 20 iunie 1889, in articolul publicat in „Curierul Roman” intitulat „La moartea lui Mihai Eminescu”, Bădescu invocă figura genialului poet a cărui moarte l-a impresionat profund. La 29 iunie 1889, publică, in acelaşi ziar, articolul „O protestare”, in care face mărturisiri in legătură cu amiciţia ce l-a legat de M. Eminescu.

Incepand cu anul 1901, Ioniţă Scipione Bădescu lipseşte tot mai mult din viaţa publică, fiind suferind la Bucureşti. In 1902 revine la Botoşani unde se stinge din viaţă la 4 octombrie 1904”.

Vasile Avram

Despre Vasile Avram am găsit date pe enciclopedia on-line wikipedia.org. Aici aflăm că Vasile Avram s-a născut la 17 iunie 1940 in satul Lemniu, comuna Letca, judeţul Sălaj, a decedat la 12 decembrie 2002, la Mănăstirea Nicula, şi a fost un scriitor roman. A urmat cursurile Liceului Clasic din Cluj, iar in perioada 1962–1967 urmează Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timişoara (avand ca profesor de folclor pe prof. Ovidiu Barlea) şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj (frecventand in paralel şi cursurile de filozofie ale profesorilor D.D. Roşca, Liviu Rusu şi alţii). Activitate publicistică la: Informaţia Harghitei, Transilvania, Astra, Memoria ethnologica, Porolissum, Tribuna Sibiului, Opinia publică, Dimineaţa, Continent, Renaşterea, Curierul de Transilvania, Casa, Cetatea literară — revista scriitorilor romani de pretutindeni etc. Din 1994, pană la sfarşitul vieţii, a fost cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. In 1998 a obţinut doctoratul in filologie (specializarea etnologie) la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Mit şi religie in tradiţia romanească”.

Biblioteca face precizări

In lumina acestor evenimente, am cerut un punct de vedere Bibliotecii Judeţene ca să aflam care este motivaţia pentru care se vrea schimbarea patronajului spiritual al acestei instituţii şi, bineinţeles, ce criterii s-au folosit in cantărirea calităţii culturale a celor doi sălăjeni: Ioniţă Scipione Bădescu şi Vasile Avram.

„Menţionăm că instituţia noastră s-a confruntat cu mai multe probleme legate de acest nume, motive care ne-au determinat (de multă vreme) să analizăm posibilitatea rezolvării acestora: Nenumărate adrese sosite pe adresa instituţiei cu foarte multe greşeli in scrierea numelui; Intrebări şi solicitări cu referire la opera cărturarului sălăjean (amintim că deţinem doar cateva xerocopii ale poeziilor publicate, legate de legătoria noastră); Imposibilitatea realizării unei expoziţii, prezentări, spaţiu special amenajat pentru prezentarea operei şi activităţii lui I.S.Bădescu; Necunoaşterea in ţară şi in lume a activităţii sale, precum şi desele remarci şi propuneri referitoare la nevoia unei schimbări, atribuind unei instituţii de rang judeţean un nume care să fie reprezentativ pentru cultura sălăjeană şi romanească. De mulţi ani se analizează oportunitatea şi necesitatea acestui demers, hotărarea nu a fost luată cu uşurinţă, nici la intamplare. Am solicitat propuneri din partea persoanelor avizate (critici, scriitori ş.a.), am analizat fiecare Fişă biobibliografică (date adunate pentru Dicţionarul personalităţilor sălăjene), am studiat păreri şi opinii despre viaţa şi opera celor selectaţi, iar apoi am adresat Doamnei Felicia Avram (soţia scriitorului, bibliotecară de profesie) rugămintea de a fi de acord să incepem demersurile pentru atribuirea numelui VASILE AVRAM, instituţiei noastre, in semn de respect şi preţuire, dar şi din dorinţa de promovare a celui pentru care „timpul nu a avut răbdare” să-i acorde răgazul de-a edita MAREA OPERĂ!

Se propune acest nume din mai multe motive:

– Vastitatea operei (privită atat din punct de vedere al domeniilor de abordare, cat şi ca valoare şi profun-zime a ideilor exprimate);

– Viaţa luminoasă a OMULUI VASILE AVRAM, constituind un model de credinţă şi inţelepciune;

-Claritatea şi simbolistica numelui;

– Aprecierile exprimate din partea unor nume de rezonanţă din cultura romanească.

Este, in acest moment, o propunere solidă, aşteptăm reinfiinţarea Comisiei pentru atribuire denumiri de pe langă Prefectura Judeţului Sălaj pentru a inainta documentaţia şi propunerea noastră. Ii rugăm, respectuos, pe cei care consideră nepotrivit demersul nostru să ni se adreseze direct, să propună şi să motiveze (eventual) alte nume. Prezentarea vieţii şi activităţii lui VASILE AVRAM o vom face, in detaliu, in momentul cand vom adresa propunerea Comisiei”.

Acesta este punctul de vedere exprimat de conducerea Bibliotecii Judeţene. Săptămana viitoare vom reveni şi cu alte puncte de vedere, pro sau contra schimbării numelui acestei instituţii.

Salajanul.ro

Nota Ziaristi Online: Vom reveni, desigur, asupra acestui subiect.

Vezi si: Protestul trist al unui profesor de provincie. Prietenul lui Eminescu, Ionita Scipione Badescu, epurat la Salaj

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.