UDMR a pierdut definitiv: Strada Calarasilor din Targu Mures nu va ajunge niciodata strada Lajos Kossuth. Interviu cu maestrul Ioan Sabau Pop - Ziaristi OnlineZiaristi Online

UDMR a pierdut definitiv: Strada Calarasilor din Targu Mures nu va ajunge niciodata strada Lajos Kossuth. Interviu cu maestrul Ioan Sabau Pop

– Stimate domnule prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, de curând, Curtea de Apel Craiova – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a luat o hotărâre defi nitivă în dosarul 1577.1/43/2006 şi a respins irevocabil recursul formulat de către Consiliul Local Municipal din Târgu-Mureş în ce priveşte schimbarea străzii Călăraşilor în Kossuth Lajos, astfel că denumirea care aminteşte de participarea eroică a regimentului de cavalerie la Războiul de Independenţă va rămâne în continuare în nomenclatorul stradal târgumureşean. De către cine a fost susţinut punctul de vedere al românilor din zona mureşeană?

– Cauza a fost iniţiată de Uniunea Naţională „Vatra Românească” (preşedinte, prof. Florin Oproiescu), Asociaţia Cultural-Patriotică „Avram Iancu” (preşedinte, jurist Ioan Berţa), Partidul România Mare (preşedinte, ing. Amza Constantin), precum şi de consilierul local dr. Ioan Sita; aşadar, trei fi – liale judeţene ale unor organizaţii cu caracter profund patriotic şi de unul din consilierii locali extrem de implicat în viaţa acestui municipiu. Pe întreg parcursul procesului am susţinut, din punct de vedere juridic, punctul de vedere şi interesele părţilor menţionate.

– Şi aţi făcut-o în mod benevol, lucru pentru care ţin să vă mulţumesc în numele tuturor locuitorilor târgumureşeni de bună credinţă… Care sunt, însă, motivele pentru care atribuirea numelui conducătorului revoluţionar maghiar nu este dezirabilă la Târgu-Mureş?

– Slovac de origine, născut la Bratislava, Kossuth s-a maghiarizat şi, poate tocmai spre a-i fi uitată originea, în ceea ce a scris în cuvântările sale, în acţiunile sale din 1848, a dat dovadă de extremism, de şovinism, de ură împotriva a tot ce nu era maghiar. Iată doar câteva din motivele pentru care atribuirea numelui său în municipiul Târgu- Mureş este inoportună: 1. Kossuth nu a recunoscut niciun drept românilor din Transilvania şi Ungaria în afara celui de a se „dizolva” în naţiunea maghiară; 2. În calitate de conducător al Revoluţiei ungare de la 1848, a fost categoric împotriva emancipării naţionale a românilor, a dat dovadă de o deosebită intoleranţă, ascuţind la maximum tensiunile interetnice din principatul, până atunci autonom, al Ardealului; 3. Lajos Kossuth a autorizat instaurarea unui regim de teroare în Transilvania, prin transformarea gărzilor naţionale ungare în „echipe de vânătoare” şi prin instituirea „tribunalelor de sânge” (militare). Doar în judeţele Mureş şi Târnava au fost arse peste 40 de comune şi au fost asasinaţi peste 6.000 de români, mulţi dintre ei copii, bătrâni, femei; 4. Kossuth i-a urmărit cu o duşmănie neîmpăcată nu numai pe români, ci şi pe saşii transilvăneni pentru că s-ar fi opus „luptei pentru libertatea maghiarilor”. Lui i se datorează, între altele, condamnarea şi executarea cărturarului Stephan Ludwig Roth; 5. Kossuth a solicitat Franţei şi Angliei să împiedice avântul revoluţiei în Ţările Române, cărora le cerea să sprijine, însă, Revoluţia Ungară. Aşadar, acesta este personajul istoric real, dincolo de viziunea romantică…

– Şi, totuşi, aceasta a fost opţiunea Consiliului Local Municipal Târgu-Mureş.

– Într-adevăr, avizul nefavorabil al Comisiei pentru atribuirea de denumiri de străzi şi monumente de pe lângă Prefectura judeţului Mureş a fost ignorat. Comisia similară, de la nivel local, s-a reunit în absenţa consilierilor Ioan Sita, Florin Oproiescu şi Octavian Mândru, care nu au fost anunţaţi, şi astfel schimbarea de denumire a fost votată favorabil. Comisia a făcut un proces verbal în care fi gurează numele, iar nu un aviz, după cum era legal. Hotărârea 255 a fost luată în data de 13 octombrie 2005, deşi ea nu fi gura pe ordinea de zi. Discutarea ei s-a făcut după clarifi carea punctelor înscrise în acea ordine, iar consilierii locali ai UDMR au avut câştig de cauză şi cu sprijinul, prin votul interesat, a doi consilieri PD-L…

– Aşadar, un întreg lanţ de ilegalităţi, menit să tulbure convieţuirea paşnică şi să dea satisfacţie unei pretenţii a UDMR!

– Ilegalităţi care au şi determinat apelul la instanţa de judecată. În judecarea cauzei au existat două cicluri procesuale. În cel dintâi, Tribunalul Mureş a dat Sentinţa 2.508/3.11.2006 prin care se cerea completarea şi rectifi carea hotărârii Consiliului Local; soluţia a fost de anulare a Hotărârii nr. 255/13.11.2005. Părţile au declarat recurs, acesta făcând obiectul dosarului nr. 1.577/43/2006 de la Curtea de Apel Târgu-Mureş. Recursul este admis, iar prin Decizia nr. 417/R/29.03,2007 sentinţa primei instanţe a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre judecare la Tribunalul Mureş. Într-un al doilea ciclu procesual, dosarul mai sus menţionat, prin sentinţa nr. 809/28.11.2008, dă o hotărâre şi mai clară decât cea dintâi, din care citez: „Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţii Sita Ioan, Uniunea „Vatra Românească”, PRM – Filiala Mureş, Societatea Cultural- Patriotică „Avram Iancu” în contradictoriu cu Consiliul Local al Municipiului Târgu-Mureş şi Primăria Municipiului Târgu- Mureş; 3. Anulează Hotărârea 2/13.10.2005 privind schimbarea denumirii străzii „Călăraşilor” în strada „Kossuth Lajos”.

– Lucrurile păreau a se fi clarifi cat odată pentru totdeauna în această chestiune…

– În principiu, da. Numai că abaterile de la suspendarea Hotărârii Consiliului Local, folosirea abuzivă a denumirii de „Kossuth Lajos” în loc de „Călăraşilor”, în documente locale, pe site-uri, dovedesc că UDMR nu se împăca cu decizia judecătorească. A urmat un episod demn de vremea lui Caragiale: Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îi este înaintat un „recurs” din care lipseşte în preambul indicarea oricărei ofi cialităţi administrative locale (primar, viceprimar, secretar), care nu are număr de înregistrare, în care nu există vreo semnătură sau vreo ştampilă în afară de cele ale avocatului Kerekes Karoly…

– Un astfel de înscris, practic în nume personal, a fost luat în seamă la Bucureşti?

– Da. S-a trimis la Curtea de Apel de la Târgu-Mureş decizia de rejudecare în recurs. Poate să pară surprinzător, dar Consiliul Local şi Primăria din Târgu-Mureş au cerut strămutarea judecării recursului. Ne putem întreba, deci, dacă nu cumva autorităţile locale nu au încredere în discernământul judecătorilor mureşeni sau se tem tocmai de imparţialitatea acestora?!

– Cum a continuat „odiseea” acestui proces în inima Olteniei, la Craiova?

– Recursul s-a judecat după toate regulile. Am simţit acolo, însă, o anumită rigiditate, o încadrare aparte, iar unele zvonuri pomeneau de posibile presiuni din partea partidelor de guvernământ pentru a fi pronunţată o sentinţă favorabilă oficialităţilor. Au fost, apoi, nişte măsuri de supraveghere poliţienească nefireşti, exagerate. În principal, ne-am axat pe viciile de procedură ale recursului, evidente şi pentru un nespecialist, care au constituit argumentele forte ale pledoariei mele. Încercările de a adăuga, pe lângă aspectele de ordin juridic, şi argumente de natură istorică au iritat mereu partea adversă, care a cerut instanţei să le ignore.

– Cât a durat această a treia şi, să sperăm, ultimă fază, sau ultimul ciclu procesual?

– Exact o lună de zile. În data de 28 februarie 2011 a avut loc o amânare a cauzei pentru a se comunica cererea de intervenţie. La 21 martie a.c. a avut loc judecarea propriu-zisă a recursului despre care v-am vorbit mai înainte, pronunţarea rămânând în amânare pentru ziua de 28 martie. Soluţia dată de Curtea de Apel Craiova este un act juridic irevocabil şi ea ar trebui să fi e fi nalul unui capitol din controversele cu caracter interetnic care se (mai) manifestă la Târgu-Mureş.

– Vă mulţumesc!

– Cu plăcere!

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.