62 de ani de la deportările staliniste din 5-9 iulie 1949

Masa Rotunda si lansare de carte la Universitatea Bucuresti, Sala Senatului, Facultatea de Drept, joi, 7 iulie, ora 16.00

“Asasinarile in masa din RASS Moldoveneasca in perioada Marii Terori (1937-1938) si deportarile in masa din RSS Moldoveneasca din 13-16 iunie 1941 si 5-9 iulie 1949”.

1. Ion Varta, Tatiana Varta, Igor Sarov, Asasinarile in masa din RASS Moldoveneasca in perioada Marii Terori (1937-1938),vol.1, Documente desecretizate din arhivele MAI si SIS ale Republicii Moldova. Chisinau, Editurile Arc si Cartdidact,2010, 824 pag.;

3. Ion Varta, Deportarile in masa din RSS Moldoveneasca din 5-9 iulie 1949. Studiu. Documente desecretizate din arhivele MAI si SIS ale Republicii Moldova. Chisinau, Editura Litera, 2011,918 pag.

La conferinta va participa si profesorul Stephane Courtois, invitat special al istoricului basarabean Ion Varta.

Conform datelor Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Republica Moldova, în Basarabia mai sunt în viaţă aproximativ 8.600 de victime ale represiunilor staliniste, care constituie doar 9 % din numărul tuturor deportaţilor.

Ziaristi Online a prezentat deja, in premiera in spatiul publicistic romanesc, extrase din volumul despre Asasinarile in masa din RASS Moldoveneasca in perioada Marii Terori.

Vezi Marea Teroare. Crimele bolsevicilor asupra romanilor in Transnistria si HOLOCAUSTUL ROSU. Marea Teroare in Transnistria. Motiv de impuscare: “elogierea Romaniei” si  Lenin si Marea Teroare. Originile terorii bolsevice si aplicarea acesteia. HOLOCAUSTUL ROSU

Istoricul Ion Varta, membru al Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist, a lansat deja la Chisinau primul volum de documente ştiinţifice din ediţia „Deportările în masă din RSS Moldovenească din 5-9 iulie 1949. Operaţiunea „Sud”. Lucrarea a fost recomandată spre publicare de Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”.

După cum relatează INFOTAG, lucrarea conţine 918 pagini în care sînt inserate peste 350 de documente referitoare la elaborarea operaţiunii de deportare a mai multor categorii de populaţie din RSS Moldovenească, implementarea operaţiunii în zilele de 5-9 iulie 1949, condiţiile în care oamenii au fost transportaţi în Siberia şi cum au fost omorîte persoanele exilate care încercau să-şi facă dreptate.

Documentele mai prezintă dovezi ale manifestărilor de rezistenţă opusă de persoanele înscrise în listele de deportare.

Potrivit istoricului Ion Varta, peste 90% din documentele inserate în volum sînt inedite. Cea mai mare parte a documentelor, peste 80%, au fost preluate de la arhiva Ministerului Afacerilor Interne, restul provenind din arhivele Serviciului de Informaţii şi Securitate. Accesul la arhivele celor două instituţii a fost posibil după ce în anul 2010 a demarat procesul de desecretizare a fostelor arhive KGB.

Ion Vatra susţine că dispune de documente de arhivă pentru editarea a încă două volume de documente cu privire la deportările din perioada 5-9 iulie 1949, care în total vor avea peste 2500 de pagini.

DESECRETIZARE // O componentă importantă a acestui prim volum îl constituie corespondenţa amplă dintre autorităţile sovietice din RSSM şi cele centrale de la Moscova cu referire la multiple aspecte ale operaţiunii „Sud”, scrie Ilie Gulca de la Jurnal.md despre lucrarea istoricului Ion Varta.

Desecretizarea mai multor fonduri ale arhivelor din Republica Moldova oferă istoricilor noştri posibilităţi de investigare a unor pagini dramatice din istoria ţinutului aflat sub regimul sovietic de ocupaţie. Volumul “Deportările în masă din RSS Moldovenească din 5-9 iulie 1949. Operaţiunea “Sud”. Studiu. Documente.” Volumul 1, Chişinău, Editura Litera, 2011, 918 pag, a fost îngrijit de către istoricul Ion Varta si ii are drept referenţii pe Anatol Petrencu, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, şi Ludmila Cojocaru, doctor în istorie, conferenţiar universitar. Studiul introductiv numără 54 de pagini, iar compartimentul “Documente” – 864 pagini. Majoritatea absolută a documentelor inserate în primul volum al ediţiei sunt inedite şi reflectă multiple aspecte, în mare parte necunoscute cercetătorilor, cu referire la elaborarea operaţiunii de deportare a mai mulor categorii de populaţie din RSS Moldovenească, la înfăptuirea acesteia în zilele de 5-9 iulie 1949, la manifestările de rezistenţă întreprinse în mod individual, dar şi în grup de către mai multe persoane înscrise în listele de deportare.

Documentele incluse în acest volum reflectă şi alte aspecte ale acestei drame cumplite prin care a trecut o bună parte din populaţia RSSM: evitarea, pentru moment, a deportării de către câteva sute de oameni, care au fost informaţi în prealabil de către rude, prieteni despre faptul că fuseseră incluşi în listele de deportare; punerea în aplicare a unor razii de către autorităţile sovietice care aveau drept scop identificarea persoanelor ce au evitat deportările din 5-9 iulie. Un alt aspect necunoscut al acestei drame a persoanelor deportate îl constituie revenirea unora dintre acestea acasă, în urma evadării din locurile unde au fost deportate şi acţiunile întreprinse de autorităţi pentru identificarea şi sancţionarea lor.

Volumul include peste o sută de tabele care conţin o statistică aproape exhaustivă referitoare la multiple aspecte ale instrumentării operaţiunii “Sud”. O componentă importantă a acestui prim volum îl constituie corespondenţa amplă dintre autorităţile sovietice din RSSM şi cele centrale de la Moscova cu referire la multiple aspecte ale acestei operaţiuni. Mai multe documente conţin informaţii privind reacţia populaţiei din RSSM faţă de politicile promovate de regimul sovietic de ocupaţie în acest teritoriu şi, în mod special, atitudinea acesteia faţă de politica de deportare a mai multor categorii de locuitori din ţinut în Siberia şi Nordul Kazahstanului, mai scrie Jurnal.md.

La Chişinău a fost lansat si primul volum din colecţia „Asasinări în masă din RASS Moldovenească în perioada Marii Terori (1937-1938)”, care va include în total 5 volume, cu un număr aproximativ de 3.500 de pagini, informeaza tot Jurnal.md.

Primul volum al acestei colecţii include procesele verbale ale Troicii speciale de la Tiraspol, capitala RASSM, din anul 1937, care conţin referiri la peste o mie de persoane, ce au fost condamnate la moarte sau expediate în lagărele de concentrare, unde, majoritatea acestora, au avut acelaşi destin tragic. Volum debutează cu o prefaţă realizată de istoricul francez Stephane Courtois, unul din cei mai mari specialişti din lume în materie de regimuri totalitare comuniste, autor a câtorva zeci de studii fundamentale la această temă.

Cuvântul introductiv al reputatului istoric francez este urmat, în volumul cu pricina, de un studiu despre geneza terorii bolşevice şi utilizarea acesteia în perioada anilor 1917-1938 în Rusia sovietică, ulterior, în URSS şi în RASS Moldovenească, parte integrantă a fostei RSS Ucrainene, realizat de istoricii Ion Varta, Tatiana Varta şi Igor Şarov. Studiul însumează peste o sută de pagini şi constituie o retrospectivă succintă a principalelor etape în procesul de elaborare de către Vladimir Lenin a propriei teorii a „luptei de clasă”, ale căror elemente de bază le-au constituit teroarea şi violenţa.

Manifestările practice ale terorii şi violenţelor regimului totalitar comunist, în versiune bolşevică, au fost războiul civil fratricid, exterminarea fizică a unor categorii întregi sociale „burgheze”, inclusiv nimicirea aşa-numitei categorii a „chiaburilor”, considerată principalul obstacol în calea transformărilor „socialiste” în agricultură. Apogeul utilizării terorii l-a constituit aşa-numita Mare Epurare sau Mare Teroare, din perioada august 1937- noiembrie 1938, când, în fosta URSS, au fost arestate, după unele estimări, peste 1,5 milioane de oameni, dintre care, peste 700.000 au fost împuşcate.

Cele cinci volume vor include informaţii referitoare la peste 9.000 de oameni, condamnaţi de Troica specială de la Tiraspol şi Dvoica specială de la Moscova, ultima, avându-i în componenţa sa pe Andrei Vâşinski, procurorul general al URSS şi pe Nikolai Ejov, şeful NKVD-ului unional. Vâşinski şi Ejov semnau procese verbale de condamnare la moarte sau la termene de 8 şi 10 ani de lagăre de concentrare, în cadrul aşa-numitei „operaţiuni române”, care, după unele date de arhivă, s-ar fi soldat cu peste 8.000 de condamnaţi la moarte.

Documentare despre deportari: http://romaniidinkazahstan.info