Radu Varia despre arta si spiritualitate, Dali si Brancusi de ZiaristiOnlineTV
O feerie intelectuală: Radu Varia, Salvador Dali şi Împăratul Traian
sau
Extraordinara întâlnire dintre un om de idei, superstar, un geniu suprarealist şi cea mai poetică fiinţă care a existat vreodată
Conferinţa, senzaţională prin originalitatea subiectului, prin capacitatea de evocare şi analizele subtile ale lui Radu Varia, prieten timp de peste două decenii al geniului catalan, umorul vorbitorului, au încântat sala arhiplină. Într-un cuvânt, un gen de eveniment trăit ca o feerie intelectuală, specie pe cale de dispariţie în zilele noastre.
Despre Salvador Dali, la Banca Naţională a României
Radu Beligan, Constantin Bălăceanu Stolnici, Solomon Marcus, Octavian Lazăr Cosma, Răzvan Theodorescu şi, bineînţeles Mariana Nicolesco, soţia oratorului, mult admirată de Dali, cu toţii Membri sau Membri de Onoare ai Academiei Române, erau zilele trecute în rândul întâi în Sala Mitiţă Constantinescu a Băncii Naţionale a României, la invitaţia colegului Mugur Isărescu, veniţi să asculte încă o dată conferinţa lui Radu Varia despre Salvador Dali, Împăratul Traian şi România, la care fuseseră prezenţi şi în iunie trecut la Academia Română.
Personajul Dali
“Sunt persoana cea mai singulară pe care Spania a produs-o vreodată”, scria Dali. Şi, cu toate astea, el e perceput îndeobşte ca un pictor suprarealist, exponent adică al unei mişcări artistice pariziene prin excelenţă. Pentru Radu Varia, definit de Dali “om de idei, superstar”, acest incomparabil artist, singular, unic, provocator şi înţelept, nu poate fi înţeles fără a ne gândi la marea cultură spaniolă, la faptul că vine din patria lui Calderon de la Barca, cel care a scris că viaţa e vis, a lui Calderon autorul Marelui teatru al lumii. Fără a uita că aceasta e şi patria lui Cervantes şi a lui Don Quijote, cu universul ei uman şi teatral din care nu lipsesc geniul, bufonul şi nebunul, figuri din care Dali îşi va inventa tot atâtea faţete ale incomparabilei sale glorii. Pe acest Dali îl evocă Radu Varia, un Dali care asumă ca în Calderon condiţia Creatorului, a Actorului şi a Publicului. Pe acel Dali care asumă natura ex-centrică a geniului în contradicţie fundamentală cu aceea de centru a înţeleptului, ceea ce Dali era de asemenea.
Bufon al Secolului
Una dintre frazele care au surprins cel mai mult spiritele fine prezente la Academie şi la Banca Naţională rămâne fără îndoială fraza de o îndrăzneală şi de o pertinenţă inegalabile pe care Radu Varia i-o adresează lui Salvador Dali la memorabila lor întâlnire din 1971: “Dumneavoastră asumaţi rolul Bufonului. Al celui care are menirea să spună adevărul. Bufonul Regelui, dublul Regelui. Dacă n-aveţi Rege, ca în vechea tradiţie, îl inventaţi. Şi apoi, cu Rege sau fără Rege, n-are importanţă. Fiindcă rolul pe care-l asumaţi e acela de Bufon al Secolului”. Entuziasmat, Dali i-a cerut să repete acele cuvinte şi a comandat pe loc cupe de şampanie.
Teatro Museo Dali
Acest personaj unic în istoria culturală şi mondenă a secolului 20 îi cere prietenului său Radu Varia să-i fie alături la crearea templului dalinian de la Figueras, oraşul său natal, templu numit, bineînţeles, Teatro Museo Dali şi inaugurat în 1974: cel mai vizitat muzeu din Spania după Muzeul Prado din Madrid.
Dali român
Lui Radu Varia îi va dedica Dali, de altfel, extraordinarul său poem “Oui! à la Roumanie (Da! României)” din 1972, publicat în numeroase ediţii ale scrierilor sale, text încheiat cu un cuvânt sugerat de acesta şi adoptat cu încântare de Dali: “Pentru a fi ca el (ca Împăratul Traian), şi întotdeauna primul din specia umană, mă proclam Salvador Dali, catolic, apostolic, roman şi român”.
Axa Traiană
Dincolo de preocupările legate de muzeul pe cale de constituire la începutul anilor ’70, relaţia de prietenie a celor doi se sprijină pe temeiuri europene milenare, pe figura tutelară a Împăratului Traian, născut lângă Sevilla, cuceritor apoi al Daciei, şi părinte, cum se ştie, al României de azi, optimus princeps, obiect al unei admirabile sculpturi daliniene în bronz, după cum Columna lui Traian inspiră la rândul său un minunat desen al maestrului. Columna este pentru Dali contraponderea presei de azi: în loc să citească coloanele jurnalelor din care nu află absolut nimic, oamenii, ne avertizează el, ar face bine să citească zilnic Columna lui Traian, prima bandă desenată în basorelief din istorie, ceea ce le-ar permite să-l înţeleagă şi pe Împărat, “una dintre cele mai poetice şi suprarealiste fiinţe care au existat vreodată”, şi în acelaşi timp să priceapă “întreaga semnificaţie a monumentului de la Adamclisi”. Adamclisi care devine în mitologia daliniană celălalt pol al Universului, împreună cu faimoasa gară din Perpignan care a ancorat Peninsula Iberică de Europa mamă la deriva continentelor.
Dali monarhist
Dali se declara monarhist, precizând că Regele este “o autoritate iraţională”, dar era, în propriile cuvinte, “o personalitate eminamente apolitică”, refuzând să se alăture falangiştilor ca şi comuniştilor, care-i făcuseră curte şi unii şi alţii. “Chiar dacă mi s-ar propune să intru într-un partid politic monarhist, răspunsul meu imediat ar fi nu”, scria el. Independenţa aceasta de spirit, mai spune, i-a permis să ilustreze poemele lui Mao, să reprezinte efigia lui Lenin pe clapele unui pian şi să picteze portretul Regelui Juan Carlos cu inima din circuite imprimate, să ia în derâdere “suveranitatea limitată” a cangurilor (aluzie la doctrina Brejnev), şi să scrie faimoasa telegramă cu două tăişuri la instaurarea “sceptrului prezidenţial”, simbol monarhic, în România anului 1974. Libertate de spirit în care-şi găsise un complice pe măsură în persoana lui Radu Varia, scriind împreună o pagină superbă a culturii europene.
Sursa: Cronica Romana
Video: Trinitas
Radu Varia: “Salvador Dali, Împaratul Traian si România”. FOTO/VIDEO/DOC
Eveniment la Academie: Radu Varia despre Salvador Dali, Împăratul Traian şi România
Documentare: Ziaristi Online
