Portalul Ziaristi Online are onoare sa va prezinte, in exclusivitate, ce contin manuscrisele Principelului Dimitrie Cantemir recuperate din Arhivele Federatiei Ruse si redate culturii romane si universale prin stradania a trei romani, care au reusit sa faca de unii singuri mai mult decat toate armatele de securisti ale lui Iliescu, Constantinescu si Basescu la un loc. Este vorba de oltenii Paul Tudor, Ion Deaconescu si Constantin Barbu care, dupa parerea noastra, au obtinut cea mai mare victorie culturala a Romaniei de dupa publicarea manuscriselor lui Eminescu. Dar, despre eforturile lor veti afla, in curand, detalii fascinante, pe care portalul Ziaristi Online le va dezvalui cu ocazia receptiei ce va fi data la Academia Romana odata cu lansarea exceptionalei lucrari, in preajma Targului de Carte Gaudeamus. Pana atunci, gasiti aici copertile Integralei, Tratatul de la Lutk si introducerile filosofului Constantin Barbu la primele 25 de volume din Integrala Manuscriselor Cantemir:
VOL 1
Notă asupra lucrării
Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago
Manuscrisul original al lucrării se găsește în Biblioteca de stat a Rusiei, Moscova, fond 173, ms latină 256, 167 file (21×16 cm). Cartea a fost scrisă la Constantinopol în 1699-1700.
Grigore Tocilescu a luat cu sine două “capitole” originale care se aflau la Lavra Serghei. Primul: Deo Patri. Dedicatoria se află în B.A.R. București (în Dosarul Tocilescu). Ms. latin, 4 pagini (a fost publicat de Vlad Alexandrescu, în Archaeus, VII, 2003 fasc. 3-4, p. 241-265). Al doilea: Index Rerum Nobilium se află în B.A.R. București în Dosarul Tocilescu. Ms. latin are 24 de pagini și a fost publicat ca inedit de Constantin Barbu (editura Revers, Craiova 2010).
Primele pagini latinești inedite din Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago au fost publicate de Constantin Barbu în revista Ramuri (5/1981) în articolul Ens și căile lui către Ființă și către Ins. Articolul a fost republicat în Constantin Barbu, Rostirea esențială (editura Scrisul Românesc, Craiova, 1985).
Prima traducere în românește a lucrării Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago a publicat-o N. Locusteanu în 1928.
Prezenta ediție în facsimil color este prima ediție integrală publicând și Deo Patri. Dedicatoria și Index Rerum Nobilium, așezându-le în locul gândit de Cantemir. Ediția se publică după originalele aflate la Moscova și București.
Sacro-sanctae Scientiae Indepingibilis Imago este volumul I din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Fotografia art. Din Ramuri
Constantin Barbu
VOL 2
Notă asupra lucrării Loca Obscura in Cathechisi, quae ab anonymo authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom intitula est, dulucidata authore Principe Demetrio Cantemirio
Lucrarea Loca Obscura in Cathechisi se află în Biblioteca de Stat a Rusiei, fond 173, ms. 277, 67 file (129 pagini) 20×15,5 cm. S-a aflat inițial în Biblioteca Lavrei Sfântul Serghie. Scrisă în Moscova, cca 1720. Fila 42 a fost luată și adusă de Tocilescu la București. Fila 42 a fost publicată de Constantin Barbu în facsimil color (Editura Revers, Craiova, 2010). În această ediție se publică la locul cuvenit.
Loca Obscura este un răspuns polemic împotriva lui Theofan Procopovici (Pervoe ucenie otrokom).
Manuscrisul se păstrează în Biblioteca de Stat a Rusiei, înafară de fila 42 care se află în B.A.R. București, Dosarul Tocilescu.
O copie de pe textul rusesc se află în Biblioteca Națională a Rusiei, Sankt Petersburg, colecția F. A. Tolstoj, ms. 217, copie de Ivan Ilinski.
Prima traducere în limba română a fost făcută de T. Bodogae, Dimitrie Cantemir: “Loca Obscura” în Biserica Ortodoxă Română, București, XCI, 1973, nr. 9-10, p. 1063-1111 (republicată în acest volum).
Această ediție în facsimil color este inedită și se publică după originale, noi reîntregind, cu fila 42, manuscrisul din Rusia.
Loca Obscura in Cathechisi alcătuiește volumul II din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 3
Notă asupra lucrării
Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus.
I. In Isagogem Porphirii Proemium (p. 1-74) [ de Cantemir]
II. Institutio Logices ad Mentem Neotericorum Philosophorum. Authore Ieremia Cacavella (p. 75-292)
Manuscrisul Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus cuprinde două lucrări:
Prima : In Isagogem Porphirii Proemium (p. 1-74) [ de Cantemir].
A doua : Institutio Logices ad Mentem Neotericorum Philosophorum. Authore Ieremia Cacavella (p. 75-292)
Manuscrisul se află la Biblioteca de Stat din Moscova, sub cota 308, provenind de la Biblioteca Lavrei Sfântului Serghie. O copie se află în B.A.R., Dosarul 5148 Tocilescu. În ediția de față se publică pentru prima dată facsimilul color inedit, executat după manuscrisul original.
Lucrarea lui Cantemir a fost compusă cca. 1700, fiind anterioară lucrării Compendiolum universae logices institutionis .
Nu s-a publicat niciodată Manuscrisul lui Cantemir, nici în Rusia, nici în România.
Institutio Logices Idest De philosophiae instrumentali Arte Habitus.
I. In Isagogem Porphirii Proemium (p. 1-74) [ de Cantemir]
II. Institutio Logices ad Mentem Neotericorum Philosophorum. Authore Ieremia Cacavella (p. 75-292) reprezintă volumul III din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 4
NOTĂ ASUPRA LUCRĂRII
Incrementorum et decrementorum Aulae
Othmannicae sive Aliothmannicae
Historiae a prima gentis origine ad
nostra usque tempora deductae libri très.
Originalul lucrării se află la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Massachusetts din SUA. Este ms. latin numărul 124, are 1064 pagini (31,7×20 cm). Descoperit de academicianul Virgil Cândea, manuscrisul a fost publicat în facsimil alb-negru la Editura Roza vânturilor 1999, sub titlul: The Growth and Decay of the Ottoman Empire. Original latin text of the final version revised by the author / Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin în formă finală revizuit de autor.
Publicăm manuscrisul în facsimil color, ca volumele IV-V ale Integralei Manuscriselor Cantemir, păstrând sub numele editorului renumele descoperitorului său, eruditul savant acad. Virgil Cândea.
Constantin Barbu
VOL 5
NOTĂ ASUPRA LUCRĂRII
Incrementorum et decrementorum Aulae
Othmannicae sive Aliothmannicae
Historiae a prima gentis origine ad
nostra usque tempora deductae libri très.
Originalul lucrării se află la Biblioteca Houghton, Harvard University, Cambridge, Massachusetts din SUA. Este ms. latin numărul 124, are 1064 pagini (31,7×20 cm). Descoperit de academicianul Virgil Cândea, manuscrisul a fost publicat în facsimil alb-negru la Editura Roza vânturilor 1999, sub titlul: The Growth and Decay of the Ottoman Empire. Original latin text of the final version revised by the author / Dimitrie Cantemir, Creşterile şi descreşterile Imperiului Otoman. Textul original latin în formă finală revizuit de autor.
Publicăm manuscrisul în facsimil color, ca volumele IV-V ale Integralei Manuscriselor Cantemir, păstrând sub numele editorului renumele descoperitorului său, eruditul savant acad. Virgil Cândea.
Constantin Barbu
VOL 6
Notă asupra lucrării Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othmmanicae,
A. Dellʼ Accrescimento e Decadenza Dellʼ Impero Othomano o sia Epitome dellʼ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII.
B. Annotazioni
Originalul lucrării se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, Fond 181, inv. 16, Ms. nr. 1363:text în limba italiană „ A., Dellʼ Accrescimento e Decadenza dellʼ Impero Othomano o sia Epitome dellʼ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII. Originalmente scritta in Latino da Demetrio Cantemir Principe di Moldavia, gia tradutta in Inglese da Nicolo Tindal ed ora in Italiano da Antioco Principe Cantemir figlio dellʼ Autore” – 251 f. (32 x 21 cm).
Dellʼ accrescimento e decadenza dellʼ Impero Othomano o sia epitome dellʼ Istoria Turca se întinde până la pagina 185, între 186-251 se află De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae. Auctore Theophilo Sigefrido Bayero, inedit. De la pagina 253 până la sfârşit, 406, se întind Annotazioni. Ambele traduceri în limba italiană îi aparţin lui Antioh Cantemir, 1735/1738, 193 file plus 10 file albe.
Acest facsimil color inedit se publică după original.
Epitome dellʼ Istoria Turca A. Dellʼ Accrescimento e Decadenza Dellʼ Impero Othomano o sia Epitome dellʼ Istoria Turca. Parte prima che contiene l’accrescimento dal MCCC al MDCLXXII. B. Annotazioni reprezintă volumul VI din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 7
Notă asupra lucrării
Istoria ieroglifică
Manuscrisul original al romanului Istoria ieroglifică se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, ms. românesc numărul 1419, cu autograful lui Cantemir, pagină titlu plus 333 file (21,2×16,5 cm).
În BAR Bucureşti copia lui Grigore Tocilescu se află în Manuscrisul 321. În Arhivele Statului Bucureşti se află în microfilmul 18 (copie moscovită).
Titlul complet al romanului este: Istoria ieroglifică în doasprădzece părţi împărţită, aşijderea cu 760 de sentenţii frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la sfârşit cu a numerelor streine tâlcuitoare, alcătuită de Dimitrie Cantemir.
Publicăm pentru prima dată manuscrisul în facsimil color executat după originalul aflat în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fond 181, ms. românesc 1419.
În foaia de titlu a manuscrisului original, Dimitrie Cantemir şi-a criptografiat de două ori numele, o dată în arabă (Dimitri bek Khantimir), şi încă o dată în chirilică în-cifrată (Dimitriu Cantemir) (Virgil Cândea şi Abdurrah man El-Said Ismail, Semnătura lui Dimitrie Cantemir în arabă, în Luceafărul 45/1973).
Istoria ieroglifică în facsimil color după originalul de la Moscova reprezintă volumul VII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 8
Notă asupra lucrării
Hronicul Vechimei a
Romano – Moldo – Vlahilor
Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, Ms. nr 1420, „în limba româniască“, Rusia, 1717, scris în Sankt-Petersburg.
Manuscrisul are adnotări autografe Cantemir, 343 file, 32×21 cm.
O copie a manuscrisului se află în B.A.R. Filiala Cluj, Ms. rom. nr. 83, adus în 1730 de la Viena de Inocenţiu Micu-Klein. Și ms.46, copia lui Constantin Dimitrievici (1756).
În B.A.R. Bucureşti se află copii în Mss. nr. 113, 293, 294 şi microfilmul nr. 52. Și ms. rom. 26.
În B.C.U. Mihai Eminescu Iaşi se află o fotocopie a Hronicului din 1835, a lui Samuil Botezat.
Ediţia în facsimil color inedit se execută după originalul aflat Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Fondul 181, Ms. nr 1420
Public, pentru prima dată, Prefața la Hronic, o filă din, fond 181, ms. 1421, document ce se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei.
Hronicul Vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor reprezintă volumul VIII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 9
Notă asupra lucrăriilor:
I. Curanus.
II. De Curani etymologico nomine
Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1325 (Rusia, 1718-1719).
Curanus, varianta latinească scurtă se găseşte la ff. 2-43v.
De Curani etymologico nomine se află între ff. 44-128v.
Dimensiunile manuscrisului sunt de 32×21 cm.
Paginaţia are reluări, omisiuni, lipsuri.
În BAR Bucureşti se găsesc fragmente copiate de Tocilescu, ms. latin 76, f. 41-100v.
În Berlin, la Archiwum Akademie der Wissenschaften der Deutschland, I-V-Bd.3, se află fragmente în limba germană (38r-41r).
În Biblioteca Naţională a Federaţiei Ruse din Sankt Petersburg, în fondul Pogodin, ms. 1204, f. 179-340 se află, fragmentar, traducerea bulgară a lui Sofronie Vracianski.
Curanus şi De Curani etymologico nomine se tipăresc în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul IX al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 10
Notă asupra lucrării
Ioannis Baptistae Van Helmont.
Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia
cu introduceri originale în latină şi română: “Encomium in I.B. Van-Helmont et virtutem physics universalis doctrinae ejus/Laudă către izvoditor şi către virtutea învăţăturii lui”.
Manuscrisul original se află în Biblioteca de Stat a Rusiei, Moscova, fondul 173, ms. latin, nr. 312. Lucrare transcrisă la Constantinopol, 1699-1700.
Manuscrisul are 417 file, dimensiuni: 21,5×16,5 cm.
În BAR Bucureşti, Encomium şi Laudă se află în copia lui Tocilescu, ms. latin 76, f. 227-238v.
Tot în BAR Bucureşti se află în Microfilmul nr. 4.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se publică în facsimil color, inedit după originalul din Biblioteca de Stat a Rusiei.
Manuscrisul s-a aflat iniţial în Biblioteca Lavrei Serghei, împreună cu Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago, Institutio Logices şi Loca Obscura.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia transcrie integral cartea lui Van Helmont, pe care îl studia la Academia din Constantinopol cu Meletie de Arta.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se tipăreşte în facsimil color inedit, după originalul de la Moscova, ca volumele X-XI ale Integralei Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 11
Notă asupra lucrării
Ioannis Baptistae Van Helmont.
Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia
cu introduceri originale în latină şi română: “Encomium in I.B. Van-Helmont et virtutem physics universalis doctrinae ejus/Laudă către izvoditor şi către virtutea învăţăturii lui”.
Manuscrisul original se află în Biblioteca de Stat a Rusiei, Moscova, fondul 173, ms. latin, nr. 312. Lucrare transcrisă la Constantinopol, 1699-1700.
Manuscrisul are 417 file, dimensiuni: 21,5×16,5 cm.
În BAR Bucureşti, Encomium şi Laudă se află în copia lui Tocilescu, ms. latin 76, f. 227-238v.
Tot în BAR Bucureşti se află în Microfilmul nr. 4.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se publică în facsimil color, inedit după originalul din Biblioteca de Stat a Rusiei.
Manuscrisul s-a aflat iniţial în Biblioteca Lavrei Serghei, împreună cu Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago, Institutio Logices şi Loca Obscura.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia transcrie integral cartea lui Van Helmont, pe care îl studia la Academia din Constantinopol cu Meletie de Arta.
Ioannis Baptistae Van Helmont. Phisices universalis doctrina et christianae fidei congrua et necessaria philosophia se tipăreşte în facsimil color inedit, după originalul de la Moscova, ca volumele X-XI ale Integralei Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 12
Notă asupra lucrării
De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri,
Principis Moldaviae
Lucrarea De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae, Auctore Theophilo Sigefrido Bayero se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, fond 181, inv. 16, Ms. nr. 1363, text în limba latină.
De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae se întinde între paginile 186-251. Cartea lui Bayer se structurează tot în 12 capitole ca și Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae Principis, urmând capitol cu capitol cartea lui Dimitrie Cantemir despre tatăl său, voievodul Constantin Cantemir.
Editorul Radu Albala a întregit capitolul XII din Cantemir cu aproximativ ultimele două file scrise de Bayer (fiindcă în manuscrisul cantemirian finalul lipsește).
Bayer urmează fidel cartea lui Cantemir, repetând uneori expresii și cuvinte din Cantemir.
Am publicat acest manuscris inedit pentru fidelitatea sa întru Cantemir, așa cum vom publica și Notationes quotidianae, scrise în rusește de Ivan Ilinski.
De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae se publică în facsimil color inedit după manuscrisul original, ca volumul XII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
A doua lucrare a volumului: «Слово Панегирическое в похвалу Великомученика Димитрия Фессалонитскаго древле княжества наследника, ннеже царства Христова сонаследника достойнешаго от Светлейшаго князя Антиоха Кантнмира eго царского освещеннешаго величества Преображенского полку солдатаю Грядущу десятому возраста его лету вo Cвятом Господа Спаса нашего монастыре государственным славенолатинским коллегием красящемся на греческом диалекте проповеданное. В царствующем граде Москве лета Господня 1719 октября в 26 день томужде победоносцу в честь уставленный (Cuvânt Panegiresc/ de laudă/ Mare Mucenic Dimitrie din Thesalonik, moştenitor al vechiului principat/, preavrednic şi astăzi comoştenitor al împărăţiei lui Hristos/, de la/ Prealuminatul principe Antioh Cantemir/, soldat/ al preasfinţitului regiment împărătesc Schimbarea la Faţă în mersul celui de al zecelea an al vârstei sale în colegiul slavo-latin/ de pe lângă Sfânta noastră mănăstire Mântuirea Domnului/, rostit/ în chipul cel mai frumos în dialectul grecesc/. În urbea împărătească Moscova, anul Domnului 1719 octombrie în 26 zile cu aşezământul în cinstea aceluiaşi Purtător de Biruinţă//) se află la Muzeul Istorie de Stat, Moscova, fondul eparhial, ms. rus, nr. 1011, copertat într-un volum de 7 file (14 pagini).
Originalul a fost scris în limba greacă. În ediție facsimilată a fost publicat de Andrei Eșanu și Valentina Eșanu în studiul Alt Panegiric al lui Dimitrie Cantemir?, în Destinul Românesc, Chişinău, 2010, nr. 2, p. 139-143 (republicat aici integral).
Lucrările: I. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae (se publică în facsimil color inedit) și II. Panegiricul Sfântului Dumitru (facsimile color) se editează în facsimil color executat după originale.
Lucrările: I. De Vita et rebus gestis Constantini Cantemiri, Principis Moldaviae și II. Panegiricul Sfântului Dumitru reprezintă volumul XII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 13
Notă asupra lucrării
Jurnalul persan
Jurnalul persan, dictat de Dimitrie Cantemir lui Ivan Ilinski, se află în Arhivele Ministerului de Externe și are 390 de pagini, în Fondul Petru I și are cota 77/I, nr. 13 (fiind datat 1722).
Câteva pagini din Jurnal au fost publicate de Ecaterina Țarălungă în Revista Manuscriptum, 2-3/1978.
Paginile sunt traduse de Tocilescu după Bantîș-Kamenski.
Jurnalul se publică pentru prima dată în facsimil color după originalul aflat în Arhivele Ministerului de Externe din Moscova.
Jurnalul persan alcătuiește volumul XIII din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 14
Notă asupra lucrării:
Incompendiolum Universae
Logices Institutionis
Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1329, f. 1-44 (88 pagini).
Incompendiolum Universae Logices Institutionis, manuscris latin, se afla în Biblioteca Arhivelor Principalelor ale Ministerului de Externe din Moscova sub nr. 4/454 altăuri de:
Chronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlachilor, sub No. 103, Istoria Ieroglifică, sub No. 3/341, Curanus, Historia Moldo-Vlachica, Dell’ acrescimento e decadenza del Impero Othomano osia epitome dell’Istoria Turca, tradotta in Italiano da Antioco Principe Cantemir, figlio dell’autore; cu Annotazioni la densa, sub No. 4.
Manuscrisul a fost donat de Bantiş-Kamenski.
Micul Compediu a fost publicat în latineşte în vol. VI de Opere, în 1883, de către Societatea Academică Română. În rusă a fost tradus în 1988 de către M. Kaşuba, I. Zahara şi I. Paslavski (apărută în 2003).
În româneşte Micul Compendiu a fost tradus de Dan Sluşanski şi publicat în 1995, la Editura Ştiinţifică, cu o prefaţă substanţială de Alexandru Surdu.
Anul elaborării de către Cantemir este incert.
Publicăm pentru prima dată acest manuscris în facsmili color.
Incompendiolum Universae Logices Institutionis reprezintă vol. XIV din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 15
Notă asupra lucrării:
Diploma de la Luţk
Manuscrisul original al documentului se află în fondurile Bibliotecii Naţionale a Rusiei, Sankt- Petersburg în fondul 247, documentul 3359/6, f.1-4 (8 pagini).
Traducerea latină executată de Dimitrie Cantemir se află tot la Biblioteca Naţională a Rusiei, Sankt- Petersburg, Secţia de manuscrise şi carte rară, nr. 60, autografe străine.
În BAR Bucureşti, în manuscrisul 5216, f.219-228, se află o copie a textului Rusesc al Tratatului de la Luţk, 13 aprilie 1711, copia fiind executată de Ioan Bogdan. Diploma de la Luţk se tipăreşte în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul XV al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 16
Notă asupra lucrării
Uimitoarele revoluții
ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu
asupra familiei lui Brâncoveanu și a
Cantacuzinilor
vestiți în Țara Românească
Lucrarea Uimitoarele revoluții ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu și a Cantacuzinilor vestiți în Țara Românească se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, copie, fondul 9 (cabinetul lui Petru I, inventar 1 cartea nr. 14, într-un dosar de 170 de file, ea aflându-se între filele 32r-48 v (având 18 file).
A fost datată de Cândea 1717-1718 de Cernovodeanu în 1719, iar de Eșanu în 1720-1721.
A fost publicată la Sankt-Petersburg, 1772 (în rusește), la Riga-Sankt-Petersburg-Leipzig, 1783 (în germană) la Viena 1795 (în greacă), Iași 1845 (în română).
În rusă și română cu facsimilul copiei din Jurnalul lui Petru I a fost publicată în editia Cernovodeanu, traducerea lui Lazea, București 1995.
Această ediție în facsimil color este inedită și se publică după manuscrisul păstrat în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, Moscova.
Uimitoarele revoluții ale dreptei răzbunări a lui Dumnezeu asupra familiei lui Brâncoveanu și a Cantacuzinilor vestiți în Țara Românească alcătuiește volumul XVI din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 17
Notă asupra lucrării:
De Antiquis Dacia nominibus
Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1325 (Rusia, 1718-1719).
De Antiquis Dacia nominibus, manuscris latin , se află între filele 129-201v, in folio, inedit, scrisul Principelui Cantemir.
Dimensiunile manuscrisului sunt de 32×21 cm.
De Antiquis Dacia nominibus este începutul în limba latină al Hronicului vechimei Romano-Moldo-Vlahilor.
Tocilescu l-a lăsat ne transcris. Împăratul Rusiei își dăduse acordul pentru ca manuscrisul să fie copiat în București, de către Societatea Academică Română.
A rămas inedit . Se publică pentru prima dată în facsimil color, de către noi.
De Antiquis Dacia nominibus se află în Manuscrisul 1325, după Curanus şi De Curani etymologico nomine.
De Antiquis Dacia nominibus se tipăresc în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul XVII al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 18
Notă asupra lucrării:
De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus
Manuscrisul original se află în Arhiva de Stat de Acte Vechi a Rusiei, fondul 181, ms. nr. 1325 (Rusia, 1718-1719).
De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus, manuscris latin, se află între filele 202-225, in folio, inedit, scrisul Principelui Cantemir.
Dimensiunile manuscrisului sunt de 32×21 cm.
De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus este începutul în limba latină al Hronicului vechimei Romano-Moldo-Vlahilor.
Tocilescu l-a lăsat ne transcris. împăratul Rusiei îşi dăduse acordul pentru ca manuscrisul să fie copiat în Bucureşti, de către Societatea Academică Română.
A rămas inedit. Se publică pentru prima dată în facsimil color, de către noi.
De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus se află în Manuscrisul 1325, după Curanus şi De Curani etymologico nomine.
De Antiquis et Hodiernis Moldaviae Nominibus se tipăresc în facsimil color inedit după originalul din Rusia, ca volumul XVIII al Integralei Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 19
Notă asupra lucrării:
Satirele lui Antioh Cantemir
Manuscrisul numărul 229 al Satirelor lui Antioh Cantemir se află, în original, la Biblioteca de Stat din Moscova. Facsimilul color inedit pe care îl publicăm în Integrala manuscriselor Cantemir este executat după originalul moscovit. Manuscrisul, în limba rusă, are 184 file (368 pagini).
Satirele au fost traduse în franceză de Guasco, în 1749.
Prima traducere în limba română a Satirelor lui Antioh Cantemir au făcut-o A. Donici și C. Negruzzi (Iași, 1838). Prima prezentare a Satirelor a făcut-o Vasile Alecsandri, în “Propășirea”, în anul 1844.
Publicăm, pentru prima dată, Manuscrisul nr. 229, în facsimil color inedit, ca volumul XIX al Integralei manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 20
Notă asupra lucrării
Arhiva Serghei Cantemir
Arhiva Serghei Cantemir se află în Arhiva de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, și reprezintă cele 21 de pachete cu documente, acte, manuscrise, diverse înscrisuri etc. ale Cantemireștilor.
Arhiva a rămas de le fiul cel mai mic al lui Dimitrie Cantemir și a fost ordonată Bantîș-Kamenski.
Arhiva se află în prezent în 76 de lădițe, în Arhiva de Acte Vechi a Rusiei, Moscova, având aproximativ 50 000 de pagini.
Acest volum cuprinde invantarul Arhivei la care s-a lucrat aproximativ 65 de ani.
Inventarul are formatul A3 iar noi l-am publicat în format A4.
Arhiva Serghei Cantemir, ca inventar, este trecută sub cota 162, indicația temporală fiind 7/VIII 1935, la 3 săptămâni după ce fuseseră trimise în România osemintele voievodului Cantemir.
Arhiva Serghei Cantemir alcătuiește volumul XIII din Integrala Manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 21
Notă asupra lucrării:
Corespondența dintre Antioh Cantemir,
Maria Cantemir, Constantin Cantemir
Corespondența dintre Antioh, Maria și Constantin Cantemir se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, Moscova, sub cota 1374, fiind prima lădiță cu documente Cantemir.
Inventarul celor 76 de lădițe cu documente Cantemir l-am publicat în Arhiva Serghei Cantemir.
Corespondența dintre Constantin, Maria și Antioh Cantemir este scrisă în rusă, italiană, franceză (uneori o scrisoare este compusă în două limbi).
Formatul hârtiei și tipul de hârtie sunt diferite, ca într-o corespondență de familie.
Corespondența dintre Constantin, Maria și Antioh Cantemir o tipărim în două părți:
Prima parte din documentele Cantemir (fondul 1374) are 122 file (244 pagini).
Partea a doua din documentele Cantemir (fondul 1374) are 79 file (158pagini).
Corespondența se prezintă ca facsimil color inedit, executat după original, publicarea fiind inedită.
Corespondența din Prima parte din documentele Cantemir (fondul 1374) are 122 file (244 pagini) și se constituie ca volumul XXI din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 22
Notă asupra lucrării:
Corespondența dintre Antioh Cantemir,
Maria Cantemir, Constantin Cantemir
Corespondența dintre Antioh, Maria și Constantin Cantemir se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, Moscova, sub cota 1374, fiind prima lădiță cu documente Cantemir.
Inventarul celor 76 de lădițe cu documente Cantemir l-am publicat în Arhiva Serghei Cantemir.
Corespondența dintre Constantin, Maria și Antioh Cantemir este scrisă în rusă, italiană, franceză (uneori o scrisoare este compusă în două limbi).
Formatul hârtiei și tipul de hârtie sunt diferite, ca într-o corespondență de familie.
Corespondența dintre Constantin, Maria și Antioh Cantemir o tipărim în două părți:
Prima parte din documentele Cantemir (fondul 1374) are 122 file (244 pagini).
Partea a doua din documentele Cantemir (fondul 1374) are 79 file (158 pagini).
Corespondența se prezintă ca facsimil color inedit, executat după original, publicarea fiind inedită.
Corespondența din Partea a doua din documentele Cantemir (fondul 1374) are 79 file (158 pagini) și se constitue ca volumul XXII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 23
Notă asupra lucrărilor:
Jurnalul prințului Dimitrie Cantemir
Biografia lui Demetrius Cantemir
(scrise în limba germană de G.F. Müller)
Prima lucrare, Jurnalul prințului Dimitrie Cantemir (scris de Ivan Iliinski), se prezintă ca extrase din Notationes quotidianae, traduse în germană de Müller.
Jurnalul tradus de Müller se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, fondul 199, d. 139, nr. 8, 8 file (16 pagini).
Tot în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, fond 199, d. 149, 2.II, nr.5, 5 file (10 pagini) se află două note biografice despre prințul Demetrius Cantemir, o ciornă (2 file, 4 pagini) și o transcriere, mai bogată (3 file, 6 pagini, dar și ea cu modificări).
Prezentările lui Cantemir sunt scrise de G.F. Müller, al cărui nume apare pe pagina 2 verso.
Jurnalul prințului Dimitrie Cantemir și Biografia lui Demetrius Cantemir, scrise în limba germană de G.F. Müller, sunt facsimilate color după original și publicate, ca inedite, în volumul XXIII din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 24
Notă asupra lucrării:
Notationes quotidianae de Ivan Iliinski
Notationes quotidianae de Ivan Iliinski se află în Arhiva de Stat de Acte Străvechi a Rusiei, Moscova, în fondul 181, ms. 388 (cota veche: ms. 839), 67 file (134 pagini).
Jurnalul lui Iliinski s-a aflat, inițial, în Arhiva Ministerului Afacerilor Străine (nr. 40/839, anul 1862).
Notele cotidiene, privitoare la Cantemir, încep cu ianuarie 1721 și se sfârșesc cu 1 octombrie 1723, când “cneazul a fost înmormântat seara”, la Moscova, după ce, pe 29 septembrie, trupul lui Cantemir fusese transportat de la Cernaia Greazi la Moscova.
Fragmente din Jurnal se află în ms. 325, BAR, în transcrierile lui Tocilescu.
În afară de notele cotidiene scrise de Iliinski, se mai află exerciții de matematică făcute de Antioh, exerciții de vocabular latin-rus, la pagina 49r dăm peste “Ex libello Principis” (șase indicații geografice făcute de Cantemir, privitoare la Cazan, Saratov, Astrachan), exersări cu litere turcești și câteva note bibliografice precum: Lexikon ellenoromaikon (al lui Budé, tipărit de Sebastianus Henric Petri, în anul 1584), Lexicon philologicum, din 1711, a lui Matthias Martinus, în două volume, precum și Rosarium Politicum al lui Sadi, tradus din persană în latină de Georgius Gentius (1651).
Notationes quotidianae de Ivan Iliinski se tipărește în facsimil color inedit, după original, ca volumul XXIV din Integrala Manuscriselor Cantemir.
Constantin Barbu
VOL 25
Notă asupra lucrării:
Manifestul lui Petru cel Mare
Manifestul lui Petru cel Mare este “opera” lui Dimitrie Cantemir (și el conține ideile și intențiile țarului rus). Manifestul a fost scris inițial în rusește și tradus de principele moldovean în persană, turcă și tătară. “Directorul” tipografiei mobile a fost chiar Cantemir și tirajul Manifestului în cele trei limbi orientale a fost de 1000 de exemplare. Un exemplar în turcește (cu litere arabe) și traducere în germană se află în arhiva Institutului de Orientalistică din Sankt-Petersburg (Andrei Eșanu – Neamul Cantemireștilor. Bibliografie, pag. 122-123).
Ceea ce publicăm în acest volum este un facsimil color inedit după originalul aflat în Arhivele Ministerului Afacerilor Externe din Moscova. Manuscrisul este prezentat ca “Traducere în limba turcă, întocmit de Dimitrie Cantemir privind motivele campaniei lui Petru I în Persia. Anul 1722, AVPRI, Fondul Relațiile Rusiei cu Persia, opis 77/1, anul 1722, d. 14, Volumul 1, paginile 33-211, Volumul 2, pagina 212, dosar 454, original, limba turcă”.
Manifestul a fost publicat în rusă (1848), în germană (1974).
Demne de comparat sunt scrisul lui Cantemir din Manifest cu caligrafierea (tot a lui Cantemir) a versurilor citate din Saadi (în ms. Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othmannicae, aflat la Houghton Library, SUA).
Într-un document din Arhiva Academiei din Berlin există (in folio I:V, nr. 3) informația că Manifestul către persani este “făcut de prințul Cantemir la 1722”.
Manifestul, tradus de Cantemir, este scris de mâna Principelui, indubitabil.
Publicăm, pentru prima dată, Manifestul lui Petru cel Mare, în facsimil color inedit, executat după originalele aflate în Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, ca volumul XXV al Integralei manuscriselor lui Cantemir.
Constantin Barbu
Sursa: ZIARISTI ONLINE
Detalii si restul filelor la Tratatul de la Luţk. EXCLUSIV DUPA 300 DE ANI: COPIE DUPA ORIGINAL
