Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli schingiuiţi şi ucişi nevinovaţi. Interviu Dan Tanasă – Vasile Lechinţan
PDF

“Mihălţule! Mihălţule! Botez de sânge! Cu mult sânge de duşman te voi răsplăti! De şapte ori au tras ucigaşii cu puştile asupra bieţilor români, neînarmaţi şi nevinovaţi. Optzeci de români au căzut la pământ din care cincizeci strigau că îi dor rănile, iar 30 erau morţi. Dar, afurisitele fiare în loc să deie cel mai mic ajutor celor nenorociţi, de ei, îşi luară puştile pe umeri şi se întorse înapoi la Aiud”. - Avram Iancu, 6 iulie 1848, la Bucium Abrud, in memoria romanilor ucisi in Masacrul de la Mihalţ, comandat de contele Mikloş Banffy
Având în vedere faptul că azi este 15 martie iar comunitatea maghiară din România sărbătorește ziua maghiarilor de pretutindeni, prilej cu care liderii maghiari se vor întrece în declarații care mai de care mai sfidătoare la adresa României și a românilor, l-am rugat pe istoricul Vasile Lechințan din Cluj-Napoca să ne explice însemnătatea acestei zile pentru maghiarii și românii din Ardeal.
Domnia sa a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele. Îi mulțumesc și pe această cale.
Dan Tanasă: Au maghiarii ce să sărbătorească la 15 martie ?
Vasile Lechinţan: Desigur că au, partea luminoasă a Revoluţiei ungare de la 1848, când la Pesta şi Buda (azi Budapesta, Ungaria) s-a declanşat revoluţia împotriva dominaţiei habsburgice, momentul fiind prielnic urmare revoluţiilor începute deja în Imperiul Austriac. S-au formulat 12 puncte în programul revoluţiei maghiare, printre care libertatea presei, desfiinţarea cenzurii, egalitate în faţa legii în chestiunile civile şi religioase, plata dărilor de toţi deopotrivă, desfiinţarea iobăgiei, deţinuţii politici de stat să fie eliberaţi, puncte de o deosebită importanţă pentru accedere la progres, libertate şi civilizaţie. Din păcate, punctul 12 al programului prevedea uniunea Ardealului cu Ungaria, neţinându-se cont de voinţa românilor majoritari în Transilvania şi de aici a pornit dezastrul…
Dan Tanasă: Ce înseamnă pentru românii transilvăneni ziua de 15 martie 1848?
Vasile Lechinţan: Înseamnă amintirea unei crunte perioade de teroare care a urmat, amintirea războiului civil şi a jertfelor numeroase în populaţia civilă românească: copii de vârste diferite, femei, bătrâni ucişi nevinovaţi, preoţi şi dascăli schingiuiţi, case si chiar sate întregi incendiate de către gardiştii secui şi maghiari, distrugerea prin incendiere a unei comori uriaşe a românilor, şi anume arhiva Episcopiei Ortodoxe de la Sibiu, amintirea ameninţărilor teroriste ale lui Kossuth adresate românilor care nu i se supun, într-un cuvânt amintirea terorismului maghiar de atunci. Cuvântul terorism este relevat de documentele de epocă, nu este o asociere hazardată de acum. Şi abia astăzi ne dăm seama, concret, ce s-a-ntâmplat atunci, pentru că în anul trecut s-au publicat trei volume şi două studii importante pe tema victimelor româneşti de la 1848-1849, autori şi editori de documente fiind dr. Dumitru Suciu (cu o echipă) de la Cluj-Napoca, dr. Ana Hancu de la Târgu Mureş, Elena Mihu de la Târgu Mureş şi eu, Vasile Lechinţan. Documentele sunt cutremurătoare şi iată că abia la 165 de ani de la dezastru sunt publicate şi urmează şi alte volume la care se lucrează în prezent. Trebuie să ştim exact ce s-a-ntâmplat atunci. De aceea românii şi saşii sunt toleranţi în privinţa sărbătoririi de către maghiari a acestei zile de 15 martie, pornind de la partea luminoasă a evenimentului şi consider că şi maghiarii conştienţi îşi asumă cu responsabilitate şi demnitate trecutul istoric netrunchiat, pentru că jertfele pentru libertate umană de atunci să nu fi fost făcute în zadar.
Dan Tanasa Blog via Ziaristi Online
Vedeti si Martiri Romani
Foto: Cristina Nichitus Roncea
Related Posts
Short URL: http://www.ziaristionline.ro/?p=22250








[...] Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli sching… [...]
[...] Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli sching… [...]
[...] Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli sching… [...]
[...] Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli sching… [...]
[...] In timp ce in Romania statuile Maresalului Antonescu au fost izgonite din spatiul public, in Ungaria, “regentul” antisemit Miklos Horthy, vinovat de primele genociduri ale celui de-al Doilea Razboi Mondial, epurarile etnice criminale executate in Ardealul ocupat impotriva romanilor si evreilor, este praznuit la nivel national, iar busturile lui apar ca ciupercile dupa ploaie in toate catunele populate de extremisti maghiari. Recent a fost inaugurat chiar si un parc cu numele lui, langa Budapesta. Autoritatile ungare stiu sa lucreze cu dictatura democratiei europene asa ca au motivat ca “a fost vointa comunitatii locale”. La referendumul initiat de opozantii proiectului nu s-a prezentat aproape nimeni. Ce se inampla insa la noi daca o comunitate locala solicita ceva – cazul cetateniei de onoare acordata Sfantului Inchisorilor, Valeriu Gafencu? Pai, i se spune “Niet”, de noii tovarasi de drum ai tuturor regimurilor, exact ca in timpul dictaturii comuniste. Cu toate acestea, aceleasi foruri care se opun onorarii unui martir roman care a salvat de la moarte un evreu nu au nimic impotriva proslavirii unor criminali de razboi antisemiti si antiromani, ca Wass Albert si Nyiro Joszef, ale caror statui au impanzit “Tinutul Secuiesc”, cu voie de la… stapanire; adica de la stapanul celui ce face pe stapanul ghiululilor Romaniei. Ba chiar un avocat al reabilitarii criminalului Wass Albert a ajuns ditamai “consilier onorific” (deci aici nu e nici o problema “onoare”) al premierului de paie al Romaniei. Nici romanii nostri nu acorda prea mare interes acestei profanari simbolice a victimelor pogromurilor comise impotriva romanilor si evreilor in timpul ocupatiei Ardealului. In localitatea ungureasca Kereki, un tanar avocat maghiar a cinstit cum se cuvine o statuie a criminalului Horthy, aruncandu-i o galeata de vopsea rosie peste cap si o pancarda pe gat cu textul „Vinovat de genocid, criminal de război”! (foto in baza). Despre toate acestea si multe altele, se scrie in cea mai recenta carte a inimosului si neobositului scriitor Vasile Bunea, creatorul Muzeului National al Refugiatilor, locul unde puteti afla aproape totul despre atrocitatile maghiarilor impotriva romanilor. Intitulata “A FOST AMIRALUL MIKLÓS HORTHY REVIZIONIST, IREDENTIST, XENOFOB, ANTISEMIT, HITLERIST?” si aparuta la Editura Napoca Star (Cluj Napoca, 2013) in Colectia “Istorie moderna si contemporana”, volumul de 348 de pagini cuprinde o analiza exhaustiva asupra fenomenului extremismului maghiar, tolerat nepermis in Romania, si se inscrie pe lista lucrarilor obligatorii pentru autoritatile publice care sustin sau chiar doresc sa mai apere Constitutia. Reproduc in exclusivitate pentru Roncea.Ro un extras despre teroarea horthysta din Ardeal, la ceas “aniversar”, cand majoritatea reprezentantilor “statului roman” a adresat calde felicitari ungurilor de ziua lor nationala, ziua sarbatoririi crimelor din 1848 impotriva poporului roman: zeci de mii de romani, copii, femei, …. [...]
[...] Sursa: Dan Tanasa via Ziaristi Online [...]
În opinia lui Tamas, aceasta este cea mai importantă semnificaţie pentru maghiarii din zonă, respectiv convingerea şi puterea de a se autoguverna şi de a-şi decide soarta. Traiesc pe pamant romanesc!!!
[...] Tanara eleva Sabina Elena de la Liceul “Korosi Csoma Sandor” din Covasna (harta aici), amenintata cu moartea de catre un ungur si agresata de profesori de aceeasi origine pentru ca a purtat o bentita tricolora, este in continuare supusa persecutiilor, sub ochii autoritatilor… maghiare deja, in urma slabirii statului roman de catre personaje ca Traian Basescu si Victor Ponta, cu bilet de voie de la tatuka lor, Ion Iliescu. In fond, despre ce este vorba, pentru ce s-au simtit “jigniti” unguri? Pentru ca in ziua de 15 martie, “ziua maghiarilor de pretutindeni”, curajoasa noastra eleva a purtat un mic tricolor. Dar ungurii au venit cu doliu de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, inclusiv in Parlamentul tarii! Asa ar fi trebuit sa purtam si noi de 15 martie. Iata de ce: Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli sching… [...]
[...] Tanara eleva Sabina Elena de la Liceul “Korosi Csoma Sandor” din Covasna (harta aici), amenintata cu moartea de catre un ungur si agresata de profesori de aceeasi origine pentru ca a purtat o bentita tricolora, este in continuare supusa persecutiilor, sub ochii autoritatilor… maghiare deja, in urma slabirii statului roman de catre personaje ca Traian Basescu si Victor Ponta, cu bilet de voie de la tatuka lor, Ion Iliescu. In fond, despre ce este vorba, pentru ce s-au simtit “jigniti” unguri? Pentru ca in ziua de 15 martie, “ziua maghiarilor de pretutindeni”, curajoasa noastra eleva a purtat un mic tricolor. Dar ungurii au venit cu doliu de 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei, inclusiv in Parlamentul tarii! Asa ar fi trebuit sa purtam si noi de 15 martie. Iata de ce: Ziua Ungariei este o zi a crimei pentru romani: copii, femei, bătrâni, preoţi şi dascăli sching… [...]
Ar trebuii sa specificam noi ca ziua de 15 martie este zi de doliu pentru ungurii din romania