O descoperire senzațională ne poate aduce noi informații despre Tezaurul României de la ruși. Detalii, mai jos. Pe scurt: Mareșalul Ion Antonescu a pus toate forurile responsabile să reinventarieze bunurile pierdute pentru a le putea solicita oficial Moscovei. Dosarul inventarierii a fost descoperit întâmplător în peretele dublu al unui dulap de epocă, în mai 2018. Păcăliți de un autointitulat general, cei doi norocoși care au găsit Dosarul au reușit să recupereze documentul istoric numai după intervenția DIICOT. În prezent au livrat o copie Băncii Naționale, pentru o evaluare a conținutului. Liberatea publică în exclusivitate istoria, puțin împănată. Astăzi, BNR o confirmă, cu mai multă rezervă față de afirmațiile apărute în Libertatea. În fapt, Dosarul descoperit pare să fie o copie a celui fotografiat de noi, în exclusivitate, la BNR (foto mai jos). Să sperăm, totuși, că este mai mult! Cel fotografiat poartă numărul 17415 iar cel descoperit 17416 (observăm și faptul că eticheta originală a celui de la BNR este mai asemănătoare cu cea a celui găsit față de cea aplicată pe deasupra). Rămâne de văzut care este diferența dintre ele. Acum: Este clar că articolul apărut în Libertatea a fost lansat de avocatul celor doi pentru a ridica prețul la negocierile cu BNR. Vă vom ține la curent cu dezvoltarea cazului folosindu-ne de sursele noastre. Ce mai știm: din Comisia de reinventariere a făcut parte și Petre Țuțea, pe atunci secretar de stat la Ministerul Economiei. Și mai avem ceva, cu totul inedit și exclusiv. Dar despre aceasta, luni! (Victor Roncea)
Până atunci citiți povestea mai jos și documentați-va din materialele noastre, multe exclusive, cum sunt și filmările din baza acestui text cu simpozionul de la BNR privind Tezaurul României:
Alexandru Lapedatu, omul care a insotit Tezaurul Romaniei la Moscova. FOTO / ISTORIE
N.B.: Profesorul Gheorghe Buzatu a publicat referitor la acestă problemă și planul Biroului Păcii creat de Antonescu din care nu lipsește problema Tezaurului:
„BIROUL PĂCII”
PROGRAM PENTRU PREGĂTIREA MATERIALULUI
DOCUMENTAR DE INFORMARE ŞI PROPAGANDĂ
ÎN VEDEREA CONFERINŢEI DE PACE
(…)
VI. DOSARE ECONOMICE
1. Contribuţiile României la războiul 1941-1943.
– Contribuţii economice, contribuţii financiare.
2. Ocuparea militară a teritoriului Transnistriei.
59
– Sarcini şi contribuţii.
3. Reocuparea Basarabiei şi Bucovinei:
a. Situaţia monetară;
b. Despăgubiri, bunuri, drepturi şi interese;
c. Statistica pagubelor pricinuite României prin ocupaţiile din 1940;
d. Despăgubirile României faţă de Rusia: Tezaurul, prejudiciile din
1940.”
Banca Națională transmite:
Comunicat de presă privind documentele din anul 1941 legate de Tezaurul de la Moscova
Banca Națională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 – cu sprijinul altor instituții ale statului –, în care reprezentanți ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situația Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917 și a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiștii BNR care încearcă să ateste proveniența și autenticitatea documentelor din arhiva BNR și să coreleze informațiile noi cu cele existente.
Cercetarea celor 200 de pagini este în curs și, odată finalizată, BNR va informa oficial publicul și instituțiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituții interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente. Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoare istorică și completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu și în privința documentelor orginale din anii 1916 -1917 (procesele verbale de predare – primire ale valorilor trimise de statul român și BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului.
Documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale prețioase trimise la Moscova. Orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susține până la finalizarea cercetărilor și reprezintă simple speculații.
Banca Națională a României a făcut numeroase demersuri pentru a aduce la cunoștința publicului român și internațional situația Tezaurului românesc trimis la Moscova în anii 1916 – 1917. BNR a publicat de-a lungul timpului numeroase lucrări: „Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova”, 2 volume (1999, 2011); „Legendele bătrânei doamne” (2009), „Din istoria Băncii Naționale” (2009), ”The Treasury of the National Bank of Romania in Moscow” (2000 şi 2011); „Salvarea aurului polonez” în limbile română, engleză, poloneză (2012) cu un capitol dedicat Tezaurului de la Moscova; „Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947” (2015), precum și numeroase articole de specialitate.
În fiecare an, în cadrul Simpozionului de istorie bancară „Cristian Popișteanu” sunt discutate toate elementele noi care apar în legătură cu acest subiect. Guvernatorul BNR, dl. Mugur Isărescu, a prezentat în repetate rânduri, în conferințe publice, istoricul și demersurile efectuate pentru recuperarea Tezaurului (câteva exemple: Cuvânt de deschidere al guvernatorului BNR, la a XXIV-a ediție a Simpozionul „Cristian Popișteanu” – București, 6 aprilie 2016, Discursul guvernatorului BNR, la a XXVI-a ediție a Simpozionul „Cristian Popișteanu” – București, 24 aprilie 2018)
De asemenea, BNR a pus la dispoziție Ministerului Afacerilor Externe al României și Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, documente complete și relevante în legăură cu situația Tezaurului. În urma Declarației comune a miniștrilor de externe român și rus din 2003, toate discuțiile se fac pe linie diplomatică, în cazul României prin Ministerul Afacerilor Externe care coordonează partea română a Comisiei mixte, BNR având exclusiv rolul de suport și furnizor de informații bine documentate și autentice. Din acest punct de vedere, analizarea aprofundată a noilor materiale aflate la dispoziție trebuie făcută cu cea mai mare rigoare. Banca Națională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă.
EXCLUSIV Libertatea: Descoperire istorică! Un brașovean și un iranian au găsit, ascuns într-un dulap de epocă și neatins de 80 de ani, dosarul pe care Antonescu l-a trimis cu armata la Moscova ca să revendice tezaurul României!
Cele 200 de pagini originale, plus un pașaport, au fost găsite în fundul dublu al unui dulap vechi, cu vitrină. Mobila fusese recondiționată de un iranian stabilit în România și vândută lui Attila Szocs, un maghiar din Brașov.
Cei doi au descoperit documentele originale și ele au ajuns, în copie, la BNR. Dosarul întocmit la cererea mareșalului Ion Antonescu în 1941 conține o evidență a Tezaurului României evacuat în 1916-1917 la Moscova, plus alte valori, care apar în premieră. De fapt, nimeni nu a știut până azi că, încrezător în faptul că nemții și românii vor cuceri Moscova, Antonescu pregătise aceste 200 de pagini prin care revendica tezaurul.
Povestea e ca în filme, dar încercările istoriei bat filmele. Bucătar de meserie, brașoveanul Attila Szocs, merge să ridice o vitrină elegantă de la un comerciant de mobilier vechi de la poalele Tâmpei, de la care obișnuiește să cumpere piese deosebite. Restauratorul de mobilă e un iranian cunoscut în Brașov drept David, stabilit de 30 de ani în România, căsătorit cu o româncă cu sânge sas, cu care are două fete. Persanul nu deține deocamdată cetățenie română. El aduce deseori mobilă elegantă de la Teheran sau o culege de prin casele românilor de pe întregul cuprins al țării, o recondiționează, dacă e cazul, și o revinde.
”Tezaur Moscova BIBLIORHAPT. 17416” Coperta dosarului care le-a parvenit celor de la BNR prin intermediul unui avocat angajat de brașoveanul și iranianul care l-au găsit Attila Szocs și restauratorul de mobilă
Suntem în mai 2018 și cei doi bărbați încearcă să urce vitrina de proveniență românească în mașină. În interiorul piesei de epocă se aude un zgomot. Bum! Se opresc. În obiectul lustruit de vreme se hâțână ceva, nevăzut. Curioși, proprietarii și cumpărătorul se opresc din încărcare și descoperă un perete dublu, în care găsesc un vraf de documente care așteptau, de 80 de ani, să fie găsite. Și, împreună cu ele, se deschide o fereastră necunoscută a istoriei noastre. E un dosar cu aproape 200 de pagini, cu coperți de carton alb-negru, tigrat. Eticheta îi lasă însă cu gura căscată: ”Tezaur Moscova. BIBLIORHAPT. 17416”. Alături de dosar e și un pașaport emis de Regatul României. Pașaportul este pe numele Nicolae Roșca, județul Sibiu. Colile au margini maronii. ”Situația tezaurului evacuat la Moscova”. Într-o limbă română de secol trecut și cu o înșiruire precisă de cifre, calcule, locuri și evenimente, foile cuprind cele mai mici detalii ale valorilor transportate de la București și Iași către Rusia în 1916 și 1917 și nerecuperate nici azi!
Un dosar pregătit de Antonescu, despre care nimeni n-a știut că există
Situația tezaurului din 1916-1917 se găsește la Banca Națională, într-o contabilitate clară, cu semnăturile atât din partea română, cât și din partea rusă. Ce conține, de fapt, biblioraftul ascuns în mobila de epocă? Din punct de vedere istoric, cele 200 de pagini originale și de o noutate absolută, nu se știa că așa ceva există. ”E vorba de un dosar pe care mareșalul Ion Antonescu l-a trimis, când Armata Română avansa, alături de nemți, în 1941, spre Moscova. Bucureștiul anticipa că nemții vor cuceri Moscova, iar Guvernul dorea să ia tezaurul înapoi de la ruși”, explică o persoană de la BNR, într-o declarație neoficială. Este practic inventarul pregătit pentru recuperarea aurului, ”bijuterii și alte obiecte de valoare”, așa cum scrie în acte, valori depozitate de România la Moscova! Ceea ce se știa era că Banca Națională a trimis un raport lui Ion Antonescu despre Tezaur. Istoricul Gheorghe Buzatu scrie, în lucrarea ”România şi Marile Puteri (1939-1947)”, publicată în 2003, de Editura Enciclopedică, despre Scrisoarea Băncii Naţionale a României, referitoare la Tezaurul Românesc de la Moscova, care a fost înaintată, pe 13 noiembrie 1941, Mareşalului Ion Antonescu, atunci conducătorul Statului.
În dosarul din 1941 tezaurul României apare mai mare decât cel știut până azi, susține Libertatea
Dosarul conține toate valorile deja știute, a căror situație riguroasă BNR o are, dar și unele în plus, despre care nu se știa. ”Inventarul din 1941 e ceva mai optimist decât cel despre care știam din 1916-1917”, spune BNR, într-o descriere de asemenea neoficială a ceea ce au găsit la o primă analiză. E devreme ca autoritățile române să se pronunțe, dar e posibil: Ca valorile în plus care apar în dosarul găsit la Brașov să fie doar o încercare a lui Antonescu de a obține mai mult de la rușii ”învinși”. Ca valorile în plus care apar în dosarul din peretele dublu de la Brașov să fie reale și să fi scăpat primei evidențe. Cum războiul și-a schimbat cursul, nemții și românii n-au cucerit niciodată Moscova, iar dosarul de revendicare nu și-a produs niciodată efectul. E o piesă de istorie contrafactuală, de istorie ”cum ar fi fost dacă”. Dar ce soartă a avut dosarul, odată descoperit în primăvara lui 2018? Intră pe fir DIICOT De aici, povestea se bifurcă. Mai întâi, printr-o avocată din Brașov, cunoștință a lui Attila Szocs, toate documentele ajung la un tip pe nume Adrian Romică Vlad, care s-ar fi angajat că le va preda autorităților. Omul i-a fost prezentat lui Attila cu titlul de general. După câteva săptămâni, s-au prins că individul e un potențial escroc, au reclamat cazul la DIICOT, care a reușit să recupereze toate documentele de la cel care în prezent e anchetat. Tipul se recomandă și ca jurnalist și ar fi făcut parte la un moment dat din colectivul redacțional al revistei Poliției Române. DIICOT a predat mai departe documentele către autorități. Încep discuțiile între autorități, BNR și Ministerul Culturii, care gestionează întreaga poveste din partea statului, și Attila Szocs, iranian și avocatul lor. Astăzi (7 martie 2019 – n. red.) are loc o întâlnire între părți, urmând ca statul să decidă dacă face o ofertă de cumpărare a dosarului.
Specialiștii de la BNR și de la Ministerul Culturii au analizat documentele din dosarul întocmit în 1941 și au găsit unele diferențe în inventarul Tezaurului României, de unde rezultă că Antonescu se pregatea să le ceară rușilor mai mult decat ce știe statul român că a dus la Moscova, în perioada 1916-1017 , afirmă Libertatea.
VIDEO de la BNR:
Pingback: Inventarul Tezaurului ajuns în mâinile Mareșalul Antonescu. EXCLUSIV Ziaristi Online de la Profesorul Gheorghe Buzatu: Scrisoarea Băncii Naţionale a României, referitoare la Tezaurul Românesc de la Moscova, înaintată Mareşalului Ion Antonescu
Pingback: Inventarul Tezaurului ajuns în mâinile Mareșalului Antonescu. EXCLUSIV Ziaristi Online de la Profesorul Gheorghe Buzatu: Scrisoarea Băncii Naţionale a României, referitoare la Tezaurul Românesc de la Moscova, înaintată Mareşalului Ion Antonescu