Aurel Rogojan: Ce va declanşa al treilea şi ultimul război mondial. ANALIZĂ
Geopolitica la îndemâna nesăbuiţilor: Insecuritatea globală ca premisă a viitorului şi ultimului război mondial
Author Archives: eXpress
Mariana Nicolesco: «S-a încheiat cu brio ediţia Master Class 2014»
Maraton liric de aproape şase ore Zeci de participanţi de valoare Omagiu lui Darclée, Herlea, Gluck, Jommelli, Meyerbeer Pregătirea ediţiei jubiliare 2015 «Marea bucurie pe care ne-a adus-o ediţia din…
La sărbătoarea Schimbării la faţă a Domnului. Lumina de-a pururi fiitoare – de Elena Solunca Moise
Un ecou al acestei idei îl aflăm şi în faptul că specialiştii disociază sensul istoric, eclezial al sărbătorii de sensul profund şi deodată înălţător, mistic al Schimbării la Faţă surprins şi de Blaga în versurile „Sapă frate, sapă, sapă/ Până dai de stele în apă.”
Teribila şi minunata viaţă a Sfântului Ioan Iacob Românul de la Neamţ, plecat la Domnul din Hozeva la 47 de ani şi găsit cu sfinte moaşte după 20 de ani. FOTO/VIDEO
Având în vedere că Sfântul Ioan Iacob Hozevitul este patronul ocrotitor al portalului Ziaristi Online, suntem bucuroşi să prezentăm atât mărturia video cu Georgeta Bajoreanu, verişoara mai mică a Sfântului, cât şi teribila dar minunata poveste a vieţii românului găsit cu sfinte moaşte în Peştera Sf. Ana din Ţara Sfântă, completată cu fotografii din copilărie şi până la plecarea sa la Domnul, pe 5 august 1960, cât şi de la aşezarea sa spre cinstire în Biserică, în 1980
95 de ani de când Armata Română a eliberat Budapesta de unguri. Din păcate doar de ungurii lui Bela Kun. FOTO OMAGIU 4 August 1919 – Ziua Opincii
FOTO-OMAGIU: Armata Romana la Budapesta. Acei oameni minunati cu mitralierele lor eliberatoare si ceaunurile pline pentru unguri infometati si copiii lor desculti. Inedit : Opinca de pe Parlamentul Ungariei. 20 FOTOGRAFII-DOCUMENT
Planeta România: Maimuţele au ocupat televiziunile. Petru Romoşan: Sfârşitul României moderne
Statul român „democratic” se mai ţine într-un fir de aţă. „Firul de aţă” nu e nici NATO şi nici UE, cum ne tot procitesc „bursierii”, oengiştii, „acoperiţii” diverselor puteri străine toleraţi de atâţia ani din interese inavuabile, din trădare groasă, din slăbiciune şi din prostie, dintr-un eşec istoric. Firul de aţă care mai ţine încă legată la un loc România este brâul Munţilor Carpaţi, care-i încurcă încă, militar şi strategic, şi pe unii, şi pe alţii, şi pe ceilalţi. Codru-i încă frate cu românul. Dar, deşi munţii noştri aur poartă, e bine ştiut că noi cerşim din poartă-n poartă.
Recomandare la început de post. Cartea “Raza din catacombă”, a mărturistorului temniţelor comuniste Pr. Liviu Brânzaş
in Aiud îl cunoaşte în mod direct pe părintele Dumitru Stăniloae, de la care primeşte lecţii de teologie şi care mai târziu îl vor ajuta să-şi urmeze calea preoţiei. La 31 iulie 1964 – în urmă cu 50 de ani – este eliberat din Penitenciarul Aiud.”
Grid Modorcea: Modele de Institute culturale. Corespondenta de la New York
Secretul este să găsești ceva original, un element inedit, ca să atragi vizitatori, să știi că la Institutul cutare are loc un anumit tip de evenimente. Ce specific are ICR? Pe cine atrage el și cum? Evenimentele românești sunt legate numai de politica îngustă de la București, nu există o deschidere spre celelalte culturi. Se făceau zile ale filmului românesc, de pildă, acum ele sunt o afacere privată.
Aurel Rogojan: Premierul Ungariei atacă din România valorile tradiţionale ale democraţiilor occidentale
Orban nu este de acord cu izolarea Rusiei. Dimpotrivă, el susţine că „interesul major este ca această ţară să nu se rupă de procesul de dezvoltare, democratizare şi modernizare a societăţii”.
Andrei Pleşu acuzat de Mirel Palada că este omul ruşilor de pe vremea lui Ceauşescu. Purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria l-a rugat pe fostul consilier de la Cotroceni să caute luminiţa de la capătul tunelului
Mirel Palada despre Andrei Pleşu: “Ştiţi, dînsul scria pe vremuri o carte, Minima Moralia, care se vindea destul de bine pe sub mînă, dată fiind aura sa de dizident care s-a bătut cu Ceauşescu, cînd de fapt dînsul discuta discuţii cu oamenii ruşilor.”