NATO şi UE nu sunt nemuritoare
Nu putem rămâne doar în tranşeele NATO şi UE, ca Stan şi Bran după încheierea războiului, căci şi conservele încep să se împuţineze, şi ridicolul devine tot mai insuportabil, şi dezavantajele devin tot mai preocupante.
Nu putem rămâne doar în tranşeele NATO şi UE, ca Stan şi Bran după încheierea războiului, căci şi conservele încep să se împuţineze, şi ridicolul devine tot mai insuportabil, şi dezavantajele devin tot mai preocupante.
”Nu ştiu cum îşi poate imagina cineva o Românie izolată, cu care nu vorbeşte nimeni”, emite, cu candoare, preşedintele o afirmaţie stupefiantă. Din păcate, procesul nu e deloc brusc, are în spate un trecut ce tinde să devină nefastă tradiţie postdecembristă şi păgubos brand de ţară.
Prin anii 1970, un redactor şef adjunct de la “România liberă” mi se lăuda: “Pe mine mă cunoaşte şi mă apreciază şi tovarăşul Voitec. Odată, la o adunare populară, m-am aşezat pe bancă lângă el şi mi-a zis enervat: Bă boule, nu vezi că te-ai aşezat pe pălăria mea?”
In mai 1812, la Gurile Dunarii, Imperiul otoman ceda Imperiului tarist un tinut asupra caruia nici unul dintre cei doi vremelnici puternici ai zilei nu avea vreun drept, caci era stapanit si locuit de totdeauna de romani… Pentru titlul de articol « R. Moldova : stat – poate, patrie – niciodata », in urma cu cativa ani a trebuit sa plec din conducerea si redactia unui ziar din – atentie ! – Bucuresti.
Premiul Mile Carpenisan este o emotionanta distinctie pentru gazetaria adevarata. Acest premiu onoreaza prin insusi intelesul si mesajul sau iar, in situatia mea, si prin locul si imprejurarea manifestarii de fata.
Ani de-a rândul, după 1989, m-am întrebat şi am întrebat, public sau confidenţial, demnitari, instituţii şi oameni obişnuiţi, care este, care ar trebui să fie interesul naţional al României. Nimeni n-a avut un răspuns care să convingă. Acest răspuns pare să se impună şi el este, din păcate, supravieţuirea României.
Cartea „Holograma Europa. Politica europeana a Germaniei” insumeaza convorbirile ziaristului Corneliu Vlad cu Radu Golban, doctor in stiinte economice. Lansarea cartii va avea loc joi, 26 aprilie, incepand cu orele 11.00, la Fundatia Europeana Titulescu (sos. Kiseleff, nr. 47), in cadrul dezbaterii “Pana unde poate merge integrarea europeana”. Cititi aici, in exclusivitate pentru Ziaristi Online, prefata autorilor.
Dmitri Rogozin este cel mai important demnitar rus care se ocupa in mod direct de spatiul geopolitic de pe cele doua maluri ale Prutului. Pentru problematica politica, diplomatica, economica si militara si relatiile Rusiei cu Romania si R. Moldova, Rogozin are mana libera si nu raporteaza decat lui Putin si lui Medvedev.
Fata de nimeni nu am avut senzatia acuta ca vorbindu-i, ii fur din timp. Profesorul era, cum vedeam cu totii, mereu preocupat si ocupat. Avea de implinit multe intr-un timp pe care-l simtea tot mai la capat, dupa o viata in care timpul i-a fost, aproape de regula, irosit, impiedicat, otravit, intors de la cele ce i s-ar fi cuvenit. Fata de nimeni nu am avut senzatia acuta ca vorbindu-i, ii fur din timp. Profesorul era, cum vedeam cu totii, mereu preocupat si ocupat. Avea de implinit multe intr-un timp pe care-l simtea tot mai la capat, dupa o viata in care timpul i-a fost, aproape de regula, irosit, impiedicat, otravit, intors de la cele ce i s-ar fi cuvenit. Dar marea sa implinire a reusit sa ne-o daruiasca: este cartea “O istorie sincera a poporului roman”
Credibilitatea presei tine de credibilitatea ziaristului si a mesajului sau. O profesie care in Romania de dupa 1989 este mult licitata si solicitata. Imediat dupa Revolutie, la chioscurile de ziare erau cozi, in 2007 romanii erau europenii care se incredeau cel mai mult in presa scrisa si tv, in 2008 mass-media era la noi institutia cea mai credibila. Dar in iunie 2011, profesiile cele mai onorabile erau, pentru publicul romanesc, pompierii, armata, profesorii, postasii si doctorii. Ziaristii veneau pe locul 6.