Toamna palestiniană după primăvara arabă. Lumea vazută de Corneliu Vlad
Contururile statului palestinian închipuie mai degrabă un fel de arhipelag „pe uscat” decât un teritoriu contiguu.
Opinions Editorials Independent Civic News
Contururile statului palestinian închipuie mai degrabă un fel de arhipelag „pe uscat” decât un teritoriu contiguu.
Ma bucur ori de cate ori pot schimba, prin ceea ce fac, putin din multul si greul angrenaj ruginit ce tine in loc aceasta tara si acest popor. Fiecare milimetru cucerit este pentru mine echivalent cu o mare si muncita victorie!
“Republica Moldova a fost pământ românesc şi este pământ românesc. Nu-i poate lua nimeni această identitate de fost teritoriu românesc, locuit de români, iar acum este un teritoriu zămislit în frontierele României. Şi vreau să se înţeleagă foarte bine: salut, susţin independenţa Republicii Moldova, dar asta nu mă îndreptăţeşte ca şef de stat să falsific istoria.”
Insa astept si eu sa vad daca unii ganditori din partid, gen Cristian Preda care spunea ca eu trebuia sa fiu dat afara din partid in suturi pentru ca am jignit multiculturalismul european, ce solutii are fata de chiulangii care prin absenta lor fac ca proiecte majore ale Guvernului sa fie ingropate in Senat de o Opozitie care stie si poate sa isi mobilizeze senatorii la vot.
„Detest patriotismul”, declara Andrei Şerban la Turcescu în emisiune. „Ce mă enervează la poporul român este că există”, a fost replica de neuitat a lui Stelian Tănase, în emisiune la Ion Cristoiu (martie, 2009). „Mă sîcîie naţia asta”, găseşte cu cale Andrei Pleşu să (ne-o) zică. Pentru Patapievici, cît se poate de european, suntem „roşi de spirvechită românească”.
Îmi asum din nou riscul de a vorbi despre patrie, deşi ştiu bine că pot fi acuzată ori de extremism ori de prostie.
Din spaţiul prea generos pe care i-l acordă în carte Monicăi Lovinescu se deduce clar că această abilă manipulatoare politică de la postul de radio „Europa liberă“ este modelul criticului N. Manolescu în privinţa politizării tendenţioase a receptării marilor scriitori români.
Insa, cred, problema grava, in opinia mea, este nu doar “cenzura” lui Pavel, ci si faptul ca linia melodica aleasa de interpet te ducea cu gandul, mai degraba, la o manea decat la un imn national.
“- A, foarte multă lume ar vrea să ştie cum şi-a acoperit Virgil Măgureanu et comp. imensa avere agonisită în anii de aur ai regimului Iliescu.”
Nu pot zice nimic „avizat”, că nu sunt membru U.S.R., ceea ce poate părea ciudat pentru „o parte a presei” care a zis că sunt. Dar cum să dispar din centrul acestor evenimente? Din preajma acestor băbuţe gălăgioase care mereu vor găsi ceva de bârfit peste gardul ce le separă? Nu pot rata acest spectacol, nu-mi permit (neavând televizor, radio şi necumpărând ziare) absenţa, cu ce mi-aş umple timpul?
Ah, ce-mi place să fiu SINGUR!