În lupta împotriva ispitelor, Sfânta Cuvioasă Parascheva a urmat fecioarelor înţelepte care şi-au luminat inima cu taina credinţei iubitoare urmând îndemnul mântuitor: „Fiţi desăvârşiţi precum Tatăl vostru Cel ceresc, desăvârşit este.”
„Adevărat zic vouă, că vine ceasul, şi acum este, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi cei ce vor auzi, vor învia”.
Mergând la Referendum, s-o facem, cu gândul la străbunii noştri cărora le datorăm viaţa, pentru a nu se deschide un drum care ne-ar putea duce în afara Istoriei.
Sf. Nicolae Velimirovici spune că ceea ce Domnul-Dumnezeul nostru nu primeşte sau chiar respinge, nu dăinuie. Am putea extinde şi la istorie şi vedem cum aşa-zisa societate comunistă…”viitorul de aur al omenirii” s-a prăbuşit ca celebrul turn.
Cu dorinţa ca „tot omul să se mântuiască şi la cunoştinţa Adevărului să vină”, Hristos a vorbit cu iubire înţelegătoare fiecăruia dintre cei pe care Îi întâlnea, Îl ascultau sau puneau întrebări dornici să înţeleagă.
Păşind în ritm tainic de rugăciune să ţinem în inimă spre neuitare îndemnul Apostolului neamurilor: „Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii”.
Sfârşim anul bisericesc şi ne pregătim pentru un altul, încercând a pune un bun început, făcând o recapitulare, căutând recunoscători spre cele primite de la Domnul, spre cele ce am făcut cu darurile de la „Cel ce a făcut cerul şi pământul” ca să măsurăm chibzuit roadele faptelor noastre.
Spune cu limpezime Psalmistul că „Dumnezeul nostru este în cer, în cer şi pe pământ, toate câte a voit a făcut”.
“Războiul nostru este nevăzut şi armele noastre trebuie să fie arme duhovniceşti şi anume: sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu şi Pavăza Credinţei.” – Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Deplin conştienţi că suntem pe „marea vieţii”, înconjuraţi de „viforul ispitelor” între teamă şi speranţă să-L rugăm pe Hristos să ne cheme ca odinioară pe Petru şi să ne dăruiască puterea de a o face, întărind voia noastră bună.