În clipa supremă Mareşalul Ion Antonescu şi-a comandat plutonul de execuţie fiind în măsură de a mai rosti „Trăiască România!”
„În faţa morţii neclintit, N-aveai ce o ruga, Ai lăcrimat şi i-ai zâmbit, Ca şi la nunta ta”. – Ion Victor Antonescu (2 iunie 1882 – 1 iunie 1946)
În întreaga istorie a tuturor popoarelor există o zicală străveche care spune oarecum asemănător același lucru: la vremuri grele, e nevoie de bărbați adevărați. La fel și în cazul nostru, al românilor, de multe ori în vremurile dificile, am avut parte de bărbați adevărați care să-și ia soarta în mâini, a lor și a celor care i-au urmat, și să scrie istoria. Sunt mulți care au rămas necunoscuți, alții au intrat în panteonul eroilor români, unii cunoscuți, alții uitați.