CARTE – DOCUMENT Românii din Bugeac pe cale de dispariţie – descarcă aici PDF
Situaţia românilor din Basarabia istorică (Odessa, Ucraina) este “alarmantă” deoarece autorităţile ucrainene duc o politică dură de asimilare, a declarat marţi seara secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.
„Securitatea mă căuta în fiecare an”
Tania Barduk (de 24 de ani) este originară din zonă, primul raion la frontiera cu România. A venit la facultate în Bucureşti deşi părinţii au sfătuit-o să se ducă în Moldova “ca să nu avem probleme”.
De ce ar avea cineva vreo problemă că Tania învaţă în România? “În fiecare an veneau cei de la Securitate şi mă întrebau ce o să fac după facultate”, spune Tania, care a terminat între timp Facultatea de Drept.
Studenta visa să îşi ia dubla cetăţenie dar “mi-a fost teamă la început că dacă fac asta nu mai pot să merg la părinţi”.
“Când mă urc pe deal, de acasă, văd România”, spune Tania, dar la ea acasă pluteşte o “teamă” să vorbeşti româneşte, să te declari român, “să ai legături cu România”.
„M-a bântuit o întrebare”
Prezent la lansarea unui volum despre situaţia dramatică a românilor din sud-vestul Basarabiei (Bugeac), Tomac, originar din zonă, a spus că “m-am întâlnit şi eu cu multe din problemele prezentate în acest volum”. Cartea “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie” susţine că românilor din Basarabia le este distrus sistematic învăţământul în limba maternă, bisericile ortodoxe sunt o raritate, sărbătorile româneşti sunt interzise.
“La ultimul recensământ sunt doar 700 de români declaraţi în această zonă. De ce doar 700 au avut curajul să înfrunte duritatea funcţionarului ucrainean, care într-un mod absolut brutal răspunde unui român care vrea să se declare ca atare că nu există rubrica cu identitatea? Ştiu cazuri concrete. De aici apare problema cu moldovenismul”. Moldovenismul se referă la faptul că ucrainenii îi consideră pe românii din Basarabia istorică că sunt moldoveni.
“Situaţia este alarmantă”, a adăugat secretarul de stat român, potrivit căruia politica promovată de Stalin este dusă mai departe. “Este o politică internă de desnaţionalizare şi de asimilare a populaţiei româneşti”, a declarat Tomac, în opinia căruia “realitatea este extrem de sumbră şi dură”.
„Copil fiind, tata îmi spunea că Rusia încearcă să ascundă de români adevărul. Mereu m-a apăsat această întrebare. Care e adevarul pe care ruşii îl ascund? Mi-am dat seama că Moscova şi Kievul aplică un dublu standard împotriva românilor”, a mai povestit Tomac.
Ucrainenii nu au fost invitaţi
La evenimentul de lansare nu au fost invitaţi reprezentanţi ai Ucrainei în România. Întrebaţi dacă ar fi venit totuşi, autorii au râs la gândul că ar putea să fie declaraţi persona non-grata în Ucraina. (Adevarul)
Volumul “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”, lansat marţi în Capitală
Volumul “Românii din Bugeac pe cale de dispariţie” reuneşte impresiile unei călătorii realizate în toamna anului 2010 de jurnaliştii George Damian şi Cătălin F. Vărzaru în regiunea Bugeacului – sau regiunea Odesa -, din Ucraina, locuită de aproximativ 124.000 de etnici români supuşi unui agresiv proces de deznaţionalizare din partea autorităţilor ucrainene.
Regiunea cuprinsă între limanul Nistrului, Marea Neagră, Delta Dunării şi actuala Republică Moldova a făcut parte din principatul medieval al Moldovei până în anul 1812, când a fost anexată de Imperiul ţarist, a revenit în componenţa României în anul 1856, pentru a fi ocupată din nou de Rusia în 1878. Între 1918 şi 1940, Bugeacul a făcut parte din România, pentru a intra în componenţa Uniunii Sovietice după al Doilea Război Mondial. După destrămarea URSS, regiunea Bugeacului a intrat în componenţa Ucrainei.
Dacă în 1944 în Bugeac existau 62 de şcoli cu predare în limba română, la destrămarea URSS mai existau doar 21. În cei 20 de ani de administraţie ucraineană, numărul şcolilor cu predare integrală în limba română a fost redus de la 21 la 6, restul fiind transformate în şcoli mixte.
Cartea surprinde toate aceste transformări, alături de distrugerea bisericilor şi monumentelor româneşti şi spaima indusă de autorităţi celor care doresc să se declare români şi să îşi afirme identitatea. (Mediafax)
A te declara român în Bugeac (sudul Basarabiei istorice, actualmente în Ucraina) este, în Europa secolului XXI, un act de curaj vecin cu nebunia. Istoricul şi ziaristul George Damian a călătorit, timp de două săptămâni, împreună cu Cătălin Vărzaru, prin satele româneşti din judeţele Ismail şi Bolgrad (luate definitiv României în 1940).
Poveştile acestor români, supuşi unei politici de asimilare agresivă de către autorităţile ucrainene, au fost strânse de cei doi autori în volumul intitulat „Românii din Bugeac pe cale de dispariţie”, apărut ieri cu sprijinul Departamentului Românii de Pretutindeni.
Românii din Ucraina nu se pot declara români, ci doar moldoveni, şcolile le-au fost distruse rând pe rând, preoţii care ţineau slujbe în limba română – bătuţi şi ameninţaţi cu moartea. Autorul George Damian nu se teme însă că, după apariţia cărţii, autorităţile ucrainene i-ar putea crea probleme – ca de pildă, interdicţia de a mai intra pe teritoriul Ucrainei. „Nu cred că ar trebui să existe consecinţe asupra unui ziarist care scrie ce vede. Situaţiile sunt reale, persoanele sunt reale”, a declarat George Damian pentru „Adevărul”.
În carte nu sunt date numele românilor. Explicaţia: „Oamenii ne-au cerut să nu le publicăm numele. Le e teamă că, atunci când îşi vor afirma identitatea, autorităţile vor găsi o cale să-i pedepsească”, mai explică autorul. Şi au şi de ce: doar afirmaţia „vorbesc limba română” atrage imediat represaliile autorităţilor. „Şi noi am fost ameninţaţi cu bătaia. Mentalitatea sovietică rămâne cât se poate de vie în zonă”. De altfel, simplul gest de a intra în Ucraina cu o publicaţie în limba română reprezintă un risc, aşa cum avertizează şi Ministerul de Externe pe site-ul său.
“La zece kilometri de graniţa cu România, un teatru de păpuşi românesc a fost tratat ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale a Ucrainei.”
George Damian în volumul „Românii din Bugeac pe cale de dispariţie“ (Basarabeni.ro)
