Sâmbătă şi duminică (26-27 februarie) la Oradea are loc cel mai important eveniment din ultimii ani pentru Uniunea Democrată a Maghiarilor din România şi, evident, pentru viitorul României. Asta, pentru că în fruntea UDMR va fi ales un alt preşedinte, pentru că se va vota un nou statut şi pentru că se vor contura viitoarele opţiuni în ceea ce priveşte continuarea guvernării alături de PDL sau aderarea la USL, lucru care ar putea duce la formarea unui alt guvern în România.
Congresul UDMR a început cu intonarea imnului Ungariei al României şi al Uniunii Europene. Evenimentul a strâns în aceeaşi sala (Casa de Cultură a Sindicatelor din Oradea) atât cei mai importanţi reprezentanţi ai guvernului României (Premierul Emil Boc) cât şi cele mai importante figuri ale opoziţiei (preşedintele PNL – Crin Antonescu şi preşedintele PSD – Victor Ponta), atât lideri din partidul aflat la guvernare în Ungaria (Semlyén Zsolt – KDNP şi Pelczné G. Ildiko – FIDEZS) cât şi lideri ai opoziţiei maghiare (András Balogh – MSZP sau András Schiffer – LMP).
Alături de ei au fost prezenţi reprezentanţi ai comunităţii maghiare din întreaga ţară, din Voievodina sau Slovacia şi reprezentanţi ai autorităţilor locale din judeţul Bighor şi municipiul Oradea.
Kiss Alexandru, preşedintele UDMR Bihor: „nu există maghiarime unită fără un UDMR de succes şi nu există UDMR de succes fără o maghiarime unită”
Aşa cum era normal prima declaraţia a făcut-o reprezentantul gazdelor, preşedintele UDMR Bihor, Kiss Alexandru:
„Vă salutăm cu mare drag la Oradea. Suntem într-un loc istoric pentru că în această sală a avut loc în urmă cu aproximativ două decenii primul congres al UDMR cel care consfinţea apariţia acestui organism pe scena politică a României.
Am vorbit şi cu ceilalţi colegi şi sperăm ca şi cel de-al XX-lea congres al UDMR să aibă loc tot aici la Oradea. În urmă cu 20 de ani ne-am temut de foarte multe lucruri şi ne-am dorit foarte multe lucruri care între timp s-au şi împlinit.
Am avut mereu grijă unul de celălalt şi am ţinut mereu cont de faptul că nu există maghiarime unită fără un UDMR de succes şi nu există UDMR de succes fără o maghiarime unită”.
Discursul reprezentanţilor autorităţilor locale a fost continuat de cel al primarului municipiului Oradea, Ilie Bolojan:
„Mulţumesc colegilor din UDMR pentru ajutorul pe care l-au dat în permanenţă municipiului Oradea. Ne-au reprezentat cu cinste în parlament şi nu au uitat de locul din care au plecat”.
Markó Béla nu a uitat de autonomia teritorială şi nici de rivalii maghiari
Aşa cum ne-a obişnuit liderul maghiarilor din România a avut un discurs echilibrat în care a amintit de situaţia dificilă în care s-a născut partidul pe care l-a condus. Discursul său a fost răsplătit cu aplauze, mai ales atunci când a explicat că dovada cea mai bună a faptului că prin UDMR maghiarii au ales calea cea mai corectă o reprezintă atât rezultatele obţinute cât şi prezenţa numeroasă la acest congres.
„Am reuşim să construim multe lucruri împreună pentru România fără să conteze că suntem români sau maghiari. La primul congres de la Oradea când ne-am constituit ca organizaţie a trebuit să fim apăraţi de tancuri. Acum nu mai este nevoie de acest lucru.
Am făcut paşi mari şi importanţi, am înaintat pe calea noastră în ciuda celor care contrazic acest lucru. Această sală plină şi interesul pe care îl arată toată lumea pentru acest eveniment este cea mai clară dovadă că am ales calea cea mai dreaptă”
a declarat Markó Béla.
Ulterior, prin intermediul unui comunicat de presă (pe care îl puteţi descărca cu un singur click de aici) a fost făcut public tot discursul pe care preşedintele UDMR intenţiona să-l citească.
„Drumul parcurs împreună a fost, fireşte, lung, dar întrebarea este, oare cât s-a schimbat lumea în jurul nostru şi dacă am mers sau nu în direcţie bună. Eu spun că da.
Avem termen de comparaţie, avem şi instrument precis de măsură, că doar se poate citi programul nostru, formulat la începutul anilor 90, îi putem alătura programele de acţiune adoptate pe parcurs, putem răsfoi Memorandumul semnat de mine şi de Takács Csaba în 1993 şi înaintat Consiliului Europei, şi putem vedea ce s-a realizat şi ce nu.
Cel ce va face acest lucru, va fi surprins: cele mai multe puncte ale acelor documente s-au îndeplinit, numai autonomia teritorială, amintită atunci doar la modul general, a rămas o revendicare neîmplinită, fiindcă pentru asta este nevoie în continuare de reforme profunde în administraţie şi de organizare a statului.
Unele condiţii ale autonomiei culturale sunt însă cuprinse în Legea Educaţiei, recent adoptată: în privinţa şcolilor noastre, în cea mai mare parte, vom putea decide noi.
Dar, evident, autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă există deja premizele acestei autonomii. Ori, în opinia mea, aceste premize le-am şi creat. Menţionăm însă că asemenea obiective, ca şi până acum, pot fi cucerite numai în deplină unitate politică.
(…) În martie 1990 manifestaţia românilor, care peste două zile avea să se transforme la Târgu Mureş într-o încercare sângeroasă de pogrom ce a adus mai mulţi morţi şi sute de răniţi, a pornit de la o farmacie din cartierul Tudor.
Mânia maselor de români a fost stârnită de faptul că farmacista a scris pe vitrina farmaciei, alături de denumirea românească şi denumirea în limba maghiară: Gyógyszertár. Ei bine, să ne gândim că azi sistemul sanitar din România este condus de un ministru al UDMR, în sarcina şi responsabilitatea sa cade şi această problemă: cum se pot asigura din bugetul restrâns mai multe medicamente compensate românilor, maghiarilor, tuturor cetăţenilor care au nevoie de ele.
Iar după ce anii nouăzeci au trecut, la Târgu Mureş şi în multe alte locuri din Transilvania, cu aceea că noi am afişat inscripţiile în limba maghiară iar alţii le-au îndepărtat sau le-au mâzgălit, noi le-am pus, ei le-au luat, iar le-am pus, iar le-au luat, şi tot aşa – din 2001 legea asigură dreptul la utilizarea publică, verbal şi în scris, a limbii maghiare, acolo unde procentajul minorităţii este de peste 20%.
Această prevedere referitoare la administraţiile locale am introdus-o, în 2003, şi în Constituţie, extinzând dreptul de utilizare a limbii în instituţiile deconcentrate şi în justiţie. De atunci în numeroase localităţi din Transilvania limba maghiară este din nou acasă, în mod oficial, iar indicatoare bilingve îi întâmpină pe cei care vizitează aceste localităţi. Cine îşi mai aduce aminte de farmacia de odinioară?”.
Deşi s-a ferit să îi pronunţe numele, liderul maghiarilor face referiri destul de dure la adresa lui László Tőkés în discursul său:
„Observ cu satisfacţie că cel care ne-a atacat cel mai zgomotos pentru faptul că avem încredere în politica parlamentară, se află acum în Parlamentul European, întemeiază un partid şi visează, probabil, la prezenţă parlamentară şi, eventual, la guvernare.
În concluzie, ori a devenit oportunist şi cel care ne-a acuzat, ani în şir, de oportunism, ori adevărul a fost de partea noastră de la bun început”.
Emil Boc: „La sfârşitul lui martie România va ieşi oficial din recesiune şi asta se datorează şi ajutorului dat de UDMR
Din partea Guvernului României au luat cuvântul premierul Emil Boc, Cătălin Avramescu, Cristian Diaconescu.
„Conform bilanţului pe luna ianuarie suntem pe o cale bună în ceea ce priveşte situaţia economică a ţării. În acest an vom avea o creştere economică de 1-2% iar în 2012 vom ajunge la 4-4,5%. Toate aceste lucruri vi se datorează şi dumneavoastră celor care aţi fost alături de noi atunci când ne-a fost mai greu.
Avem însă de consolidat reformele începute, de finalizat Legea Minorităţilor, Codul Muncii şi de redus contribuţiile la asigurări sociale. Putem face acum toate aceste lucruri pentru că am făcut ceea ce a trebuit atunci când a trebuit. În 2010 am ajustat bugetul acestei ţări şi roadele înep să se vadă.
La sfârşitul lui martie România va ieşi oficial din recesiune şi asta se datorează şi ajutorului dat de UDMR. În concluzie am fost împreună când ne-a fost cel mai greu şi pentru acest lucru vă mulţumesc. Sunt convins că vom rămâne împreună pentru a culege roadele acestei Guvernări şi mă refer aici la următoarele alegeri”
a declarat primul ministru al României, Emil Boc.
Mesajul premierului a fost completat de cel al consilierului prezidenţial Cătălin Avramescu care a citit o scrisoare din partea preşedintelui Traian Băsescu prin care acesta i-a mulţumit lui Markó Béla pentru sprijinul acordat României în cel mai greu moment al ei.
Pe o linie asemănătoare s-a aflat şi discursul lui Cristian Diaconescu, preşedintele UNPR, care s-a declarat mulţumit de echilibrul şi de politica bazată pe dialog pe care a adoptat-o liderul maghiarilor, lucru care a făcut ca România să nu intre niciodată într-o fază radicală în ceea ce priveşte relaţiile inter-etnice.
q
Liderii opoziţiei le-au făcut ochi dulci udemeriştilor
q
Deşi atât Victor Ponta cât şi Crin Antonescu au declarat că nu au venit la congres să peţească UDMR-ul amândoi au dat de înţeles reprezentanţilor maghiari că de ei depinde dacă Guvernul Boc va cădea peste câteva zile sau în 2012.
„După cum ştiţi îmi place să particip la raliuri. Partenerul cu care conduc eu maşina este maghiar şi de câte ori face câte o greşeală în cursă îmi spune că nu i-am spus bine ceea ce trebuia să facă. Trebuie aşadar să fiu foarte atent la ce mesaj transmit. Nu am venit aici să curtez pe nimeni aşa cum s-a tot scris în ziarele româneşti.
Cred însă că dacă vom guverna împreună sau nu, dacă vom începe să guvernăm de mâine sau peste mai mult timp, depinde de dumneavoastră. 90% dintre români spun că România merge pe o cale greşită. Nu cred că cei 90% sunt doar români şi că 10% sunt maghiarii pentru că atunci ar însemnat că toţi românii cred că mergem pe un drum greşit.
Indiferent că veţi decide să fiţi alături de noi la guvernare sau nu, USL va respecta şi va garanta toate drepturile şi libertăţile pe care le-aţi câştigat pentru comunitatea maghiară şi nu vom numi pe nimeni, aşa cum s-a întâmplat în cazul ministrului Zsolt Nagy, trădător”
a declarat Victor Ponta.
Deşi primit cu mai multe aplauze decât mulţi dintre vorbitorii români, preşedintele PNL, Crin Antonescu a fost mult mai radical în ceea ce priveşte opţiunile de guvernare ale UDMR:
„Vreu să vă mulţumesc ca român pentru ce aţi făcut în România pentru România. Toate valorile importante, dialog, moderaţie, disponibilitate de a construi au fost demonstrate în aceşti ani de preşedintele Markó Béla. Sunt convins că, deşi nu va mai fi preşedinte, cuvântul lui va rămâne unul cu greutate în interiorul UDMR.
Din punctul de vedere al USL este foarte clar că România nu mai poate continua aşa. Putem, mai târziu şi mai greu, în 2012, să schimbăm această situaţie fără UDMR sau o putem face mai devreme şi mai temeinic împreună. Decizia este la dumneavoastră”.
q
Semlyén Zsolt, preşedinte KDNP: „Am încercat să spălăm, ruşinea de la 5 decembrie 2004 de pe faţa tuturor maghiarilor din afara Ungariei”
q
Discursurile oficialităţilor maghiare din Ungaria au fost în general moderate, axate pe mulţumiri aduse celui care a condus timp de două decenii UDMR.
„Ungaria are acum un Guvern care nu gândeşte despre maghiarii din afara ţării doar cât scrie în Constituţie. Există o singură maghiarime care trăieşte în trei locuri diferite datorită situaţiei istorice. Asta înseamnă că trebuie să fim în continuare uniţi şi puternici iar noi, cei din Ungaria, să facem în aşa fel încât glasul lor să fie mai des şi mai bine auzit în Parlamentul de la Budapesta.
În măsura în care s-a putut am încercat să spălăm, ruşinea de la 5 decembrie 2004 de pe faţa tuturor maghiarilor din afara Ungariei. Am dovedit prin oferirea cetăţeniei maghiare că noi nu ne gândim la cetăţenii din afara Ungariei ca la cetăţeni de categoria B”
a declarat Semlyén Zsolt, preşedinte KDNP (Partidul Popular Creştin Democrat care guverneaza Ungaria alături de Partidul Civic Maghiar – FIDESZ). Acesta a mai adăugat că Ungaria are o colaborare bună cu România şi că va face tot posibilul pentru a ajuta ţara noastră să intre în spaţiul Schengen.
Pelczné G. Ildikó, vicepreşedintele FIDESZ. a vorbit despre cât de importantă este această zi, o zi în care maghiarii din România îşi vor alege liderul:
„Ziua de astăzi nu este doar o zi importantă ci este o piatră de hotar. Este ziua căutării şi alegerii drumului corect. Nu veţi alege astăzi o persoană ci calea, drumul, modul în care veţi merge mai departe. Trebuie să vă continuaţi misiunea şi să nu obosiţi niciodată.
Să nu uitaţi că maghiarii de aici încă mai aşteaptă schimbarea. Vreau să ştiţi că indiferent de ce veţi alege, în FIDESZ veţi avea un partener de nădejde”.
Au mai vorbit preşedintele Uniunii Maghiarilor din Voievodina, Pásztor István, preşedintele Coaliţiei Maghiare din Slovacia, Berényi József sau András Schiffer, preşedintele celui mai nou partid din Ungaria, „Politica Poate fi Altfel”. Dacă Berényi József a aminutit despre dificultăţile pe care le întâmpină Coaliţia Maghiară din Slovacia (amenzi pentru maghiarii care nu vorbesc corect limba slovacă sau retragerea cetăţeniei slovace pentru etnicii maghiari care decid să îşi ia cetăţenie maghiară), András Balogh le-a reamintit de pericolul scăderii numărului maghiarilor din Transilvania.
„În construirea autonomiei culturale aţi reuşit să faceţi paşi importanţi. Ştiu că vă confruntaţi cu scăderea numărului maghiarilor din Transilvania dar sper să depăşiţi acest obstacol. Partidul Socialist este de acord cu toate măsurile şi instrumentele folosite de UDMR pentru a-şi atinge ţelul.
Ştiu că s-a spus de multe ori de la Budapesta să nu se facă compromisuri în ceea ce priveşte politica dar ştiu că aţi ales mereu ceea ce era mai important pentru maghiarii din România. Şi Obama a făcut şi face compromisuri şi ăsta nu este un lucru negativ. Cooperarea este cel mai important lucru şi mă bucur că aţi avut maturitatea să alegeţi mereu acest lucru”
a declarat András Balogh, vicepreşedintele Partidului Socialist din Ungaria.
Nicio surpriză. Kelemen Hunor este noul preşedinte al UDMR
În jurul orei 20:15 comisia care a numărat voturile la Congresul UDMR de la Oradea a anunţat rezultatul alegerilor pentru fotoliul de preşedinte al UDMR. Kelemen Hunor a câştigat detaşat cu 371 de voturi, urmat de Péter Ekstein-Kovács cu 118 voturi şi Gergely Olosz cu 47 de voturi.
În paralel cu numărarea voturilor undemeriştii au votat modificări ale statutului Uniunii. A fost schimbat mecanismul de luare a deciziilor în interiorul Uniunii şi a fost creat un nou post de vicepreşedinte pe probleme politice. La aproape toate articolele care au fost modificate Kiss Alexandru şi Szabó Ödön au făcut propuneri, majoritatea dintre ele acceptate de votanţi.
La 20:15 tensiunea celor trei candidaţi pentru preşedinţia Uniunii a luat sfârşit comisia de numărare a voturilor anunţând rezultatele:
„Péter Ekstein-Kovács 118 voturi, Kelemen Hunor 371 iar Gergely Olosz 47 de voturi. Noul preşedinte al UDMR este, aşadar, Kelemen Hunor”
a declarat preşedintele comisiei în aplauzele sălii care s-a ridicat în picioare. Proaspătul preşedinte l-a îmbrăţişat mai întâi pe fostul lider Markó Belá iar apoi a ţinut un scurt discurs:
„Vă mulţumesc pentru încrederea acordată atât dumneavoastră cât şi celor 10.000 de oameni care m-au sprijinit prin semnătură. Le mulţumesc şi prietenilor care l-au votat pe prietenul meu Péter Ekstein-Kovács.
Îi mulţumesc şi lui Markó Belá pentru încrederea pe care mi-a acordat-o încă de la începutul carierei mele politice din 1997. Vă promit un preşedinte bun pentru o Uniune bună”.
La coborârea de pe scena pe care a ţinut discursul s-a îmbrăţişat şi cu contracandidatul său Péter Ekstein-Kovács.
Noul preşedinte al UDMR s-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cârţa (judeţul Harghita), a absolvit, în 1993, Universitatea de Ştiinţe Agricole Cluj, Facultatea de medicină veterinară, iar în anul 1998 Facultatea de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai.
A lucrat timp de 7 ani în presă, redactor la Radio Cluj în perioada 1990 – 1997 şi la revista de cultură „Korunk” în perioada 1993-1997.
Între 1997 şi 2000 a fost secretar de stat în Ministerul Culturii iar în 2007 a fost ales preşedinte executiv al UDMR.
În noiembrie 2009 a participat la alegeri pentru preşedinţia României (a obţinut 3,83%) iar din decembrie 2009 este ministru al Culturii în Guvernul Boc.
