Ziua Presei. Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Ziua Presei. Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova


Memoriu  privind libertatea presei în Republica Moldova

3 mai 2010 – 3 mai 2011

Situaţia presei în Republica Moldova s-a ameliorat în ultimul an, fapt dovedit şi de clasamentele internaţionale ale libertăţii presei care plasează ţara noastră pe câteva poziţii mai sus faţă de anii trecuţi. Totuşi, lucrurile nu stau atât de bine încât să intrăm în grupul ţărilor cu presă liberă. Presa în Republica Moldova este parţial liberă. În ciuda unor reforme începute de noile guvernări în domeniul presei, garanţiile de care se bucură jurnaliştii în virtutea legii rareori sunt valabile şi în incinta instituţiilor publice sau în relaţie cu funcţionarii publici. Din anul 2010, jurnaliştii au dreptul prin lege să critice persoanele publice, să publice informaţii exagerate care pot şoca sau ofensa, să nu-şi divulge sursele de informaţie, să profeseze liber de orice ingerinţe. Însă, în condiţiile în care Codul penal nu conţine sancţiuni pentru cenzură, pericolul ca jurnaliştii să fie cenzuraţi rămâne real.

În programul său de guvernare pentru perioada 2011-2014, Guvernul şi-a asumat o serie de reforme pentru liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare. Printre altele, Guvernul şi-a formulat ca prioritate adoptarea unui nou Cod al audiovizualului, stimularea investiţiilor pe piaţa media, elaborarea unei strategii de dezvoltare a pieţii audiovizuale, precum şi o serie de alte angajamente care vor stimula dezvoltarea presei în Republica Moldova.

Ce a determinat îmbunătăţirea situaţiei presei în Republica Moldova?

În octombrie 2010 a intrat în vigoare Legea cu privire la libertatea de exprimare care transpune în legislaţia naţională jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, nicio instituţie media sau jurnalist nu va mai putea fi tras la răspundere pentru articole pretins defăimătoare publicate cu mai mult de un an în urmă, pentru judecăţi de valoare, pentru criticarea persoanelor publice, autorităţilor şi a statului etc. Conform aceleaşi legi, instanţa de judecată nu poate aplica sechestru pe bunurile redacţiei, pe conturile bancare ale acesteia pentru asigurarea pretenţiilor privind compensarea prejudiciului moral.

În februarie 2011 a intrat în vigoare Legea cu privire la deetatizarea publicaţiilor periodice publice. Această lege este încă o reuşită importantă a organizaţiilor de media naţionale. Legea obligă autorităţile publice să deetatizeze ziarele finanţate din bani publici, încurajând astfel concurenţa loială în domeniul presei scrise.

În iunie 2010 au fost schimbate regulile de reflectare a campaniei electorale în presă, urmărindu-se descătuşarea activităţii radiodifuzorilor în campania electorală. În baza acestor modificări, ultimul Regulament de reflectare a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 a fost mai permisiv şi a încurajat radiodifuzorii să-şi stabilească propriile reguli de organizare a dezbaterilor electorale.

În martie 2011 Parlamentul a anulat taxa locală de 5% pentru plasarea publicităţii în publicaţiile periodice, la radio şi televiziune.

În aprilie 2011 a intrat în vigoare un nou Cod deontologic al jurnalistului. Noul Cod deontologic al jurnalistului are şapte capitole care conţine un şir de prevederi noi cu privire la autoreglementare, modalităţile legale de colectare a informaţiilor de către jurnalişti, separarea faptelor de comentarii etc. Noul Cod deontologic a fost elaborat de Consiliul de presă din R. Moldova.

În ultimul an au apărut mai multe publicaţii periodice, posturi de radio şi portaluri informaţionale pe piaţa media moldovenească. Datorită concurenţei mai strânse, majoritatea instituţiilor media s-au văzut nevoite să îmbogăţească grilele de emisie cu dezbateri, buletine de ştiri, emisiuni interactive.

În noiembrie 2010 postul public românesc TVR 1, căruia i-a fost retrasă în mod abuziv licenţa de emisie în 2007 de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, şi-a reluat retransmisia în Republica Moldova prin intermediul unui canal de televiziune privat.

Reformele au continuat la IPNA Compania publică „Teleradio-Moldova” şi în acest an. Compania publică a înregistrat un progres semnificativ la capitolul politică editorială independentă şi a reflectării corecte, pluraliste a evenimentelor. Acest progres este susţinut de numeroase rapoarte de monitorizare oficiale, ale societăţii civile şi de către observaţiile comunităţii internaţionale. A fost aprobată o nouă organigramă a Companiei, ceea ce va permite eficientizarea activităţii acesteia. Administraţia Companiei a anunţat că îşi va diversifica oferta mediatică prin crearea canalului „Radio Moldova Tineret”, va perfecţiona platforma web pentru componentele Companiei, va crea Departamentului Multimedia, va reforma structural instituţia. Administraţia a prognozat o serie de alte proiecte menite să ridice postul public la acelaşi nivel cu posturile tv private.

În preajma alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a aprobat o metodologie nouă de monitorizare a serviciilor de programe audiovizuale şi o fişă comună de monitorizare a serviciilor de programe audiovizuale. Pe parcursul desfăşurării campaniei electorale, CCA a publicat patru rapoarte de monitorizare a radiodifuzorilor naţionali. Aceste rapoarte, precum şi tehnica de realizare a monitorizării, au fost elaborate conform standardelor de profesionalism în domeniu.

Guvernul a lansat o pagină web pentru promovarea iniţiativelor şi serviciilor de e-Guvernare în Republica Moldova. De asemenea, Guvernul a decis crearea unităţilor de informare şi comunicare cu mass-media în cadrul a 24 de autorităţi ale administraţiei publice centrale. Aceste două acţiuni ale Guvernului sunt menite să sporească transparenţa actului de guvernare şi vor facilita accesul mass-media la aceste instituţii.

De ce nu avem încă o presă liberă?

Deşi CCA a dat semne de înviorare, rapoartele sale de monitorizare nu au putut avea şi efecte pe măsură. Toate rapoartele de monitorizare au confirmat încălcarea unor prevederi ale legislaţiei de către un post tv cu acoperire naţională, cel puţin în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, însă CCA nu a putut impune respectarea legii de către acest radiodifuzor. Cu excepţia aplicării unor sancţiuni minore, CCA nu a reuşit să oblige radiodifuzorul să-şi schimbe politica editorială în conformitate cu legea şi principiile deontologice.

Societatea civilă nu este convinsă că CCA, odată cu împrospătarea componenţei şi cu schimbarea puterii, este liber de orice influenţe politice sau economice. La 19 octombrie 2010, 10 din cele 11 frecvenţe scoase la concurs au fost câştigate de un singur radiodifuzor –, aproape necunoscut pe piaţa audiovizuală din Republica Moldova, în defavoarea a două posturi de ştiri cunoscute. Ulterior, radiodifuzorul care a câştigat concursul a renunţat la opt dintre frecvenţe câştigate. Tot în cadrul aceleiaşi şedinţe, CCA a acordat patru din 7 frecvenţe scoase la concurs unui singur post de radio -. Faptul că toate frecvenţele tv au fost obţinute de un singur radiodifuzor trezeşte dubii în ce priveşte imparţialitatea deciziei CCA şi independenţa instituţiei faţă de influenţele politice şi economice.

La 27 aprilie 2011, fostul şef al direcţiei administrative a CCA, a fost condamnat  la patru ani de închisoare cu suspendare condiţionată pe un termen de trei ani pentru trafic de influenţă în favoarea unui agent economic. Într-un dosar similar figurează şi fostul preşedinte al CCA.

Conform rapoartelor de monitorizare, politica editorială a Compania Teleradio-Găgăuzia (TRG) este departe de standardele profesionale şi valorile democratice, la fel interesul public pe care trebuie să-l reprezinte este substituit cu interesele autorităţilor.

La 16 decembrie 2010, curtea supremă de justiţie din autoproclamata republică nistreană l-a condamnat pe jurnalistul Ernest Vardanyan la 15 ani privaţiune de libertate cu executarea pedepsei într-un penitenciar cu regim sever, în baza art. 271 cod penal „trădare de patrie”. Autorităţile transnistrene au declarat că pedeapsa nu este pentru activitatea jurnalistică a lui Vardanyan, ci pentru colaborarea lui cu serviciile secrete moldoveneşti. Acesta a fost arestat la 7 aprilie 2010 şi a fost judecat cu uşile închise de către instanţele transnistrene.

La 25 mai 2010, echipa Pro TV a fost agresată de agenţii de securitate ai Teatrului de Operă şi Balet[1]. Reporterul şi cameramanul au încercat să discute cu administraţia teatrului despre refuzul acesteia de a permite desfăşurarea unui spectacol organizat de mişcarea Falun Dafa, deşi organizatorii achitaseră deja taxa de închiriere a edificiului.

La 17 iunie 2010, judecătorul Sergiu Lazar care examinează un dosar de mare rezonanţă publică – dosarul fostului comisar de Chişinău Iacob Gumeniţă -, a agresat jurnaliştii care solicitau să intre în sala de judecată. Fără să declare că şedinţa este închisă, magistratul a închis uşa. Jurnaliştii încercau sa afle de ce nu li se permite accesul la şedinţă, judecătorul, însă, acoperindu-şi faţa cu un dosar, s-a ridicat, a închis uşa, lovind cu mâna camera de luat vederi a unui operator.[2]

La 22 iunie 2010, premierul Vlad Filat a dispus limitarea accesului jurnaliştilor la o şedinţă de guvern în cadrul căreia a discutat cu agricultorii mecanismul de subvenţionare a fermierilor. În pofida faptului că presa a fost invitată la şedinţă, premierul le-a cerut ziariştilor să părăsească sala în zece minute. Filat le-a recomandat jurnaliştilor să se obişnuiască cu şedinţele secrete de la Guvern.[3]

La 28 iunie 2010, Judecătoria sectorului Buiucani l-a achitat pe Nicolae Agarici, poliţistul de la Regimentul Scut, învinuit de procurori de jaf si exces de putere. Conform materialului din dosar, pe 8 aprilie 2009, poliţistul l-a agresat pe jurnalistul Oleg Brega, în spatele Casei Guvernului, unde jurnalistul a fost bătut şi deposedat de două camere video. Procurorul a cerut pentru poliţist opt ani privaţiune de libertate, însă judecătoarea Liuba Pruteanu a considerat ca Agarici este nevinovat.[4]

La 7 iulie 2010, o jurnalistă şi un cameraman de la postul de ştiri Publika TV au fost agresaţi şi intimidaţi de către doi agenţi de pază ai unei firme private care asigurau securitatea unui bloc de locuit din centrul Chişinăului.[5] Conform sursei citate, jurnalista (Anastasia Nani) a fost bruscată de către unul dintre cei doi agenţi de pază, ambii fiind înarmaţi cu pistoale-automat. Acesta s-a adresat în limba rusă, utilizând şi cuvinte licenţioase. Pentru că operatorul (Valeriu Isac) filma dialogul dintre jurnalistă şi agent, cel din urmă l-a forţat brutal să înceteze să mai filmeze, deoarece este un teritoriu privat. Agentul a lovit camera, sucind mâna operatorului. Pretorul sectorului Centru a confirmat pentru Publika TV că ar fi vorba de o proprietate a omului de afaceri Vlad Plahotniuc.

La 28 iulie 2010, în preajma Curţii de Apel Chişinău, un angajat al Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) l-a agresat pe jurnalistul Jurnal TV, Victor Ciobanu, în timp ce acesta filma clădirea Curţii de Apel. Jurnalistul a declarat că pregătea un reportaj, iar un angajat al CCCEC i-a distrus camera de luat vederi, sustrăgându-i cardul de memorie pe care erau imprimate imagini din timpul agresiunii. Mai târziu, la secţia de poliţie, cardul de memorie a fost restituit, dar cu imaginile respective şterse. În cadrul unui dosar contravenţional, agresorul a fost cercetat în baza art. 78 al.1 Cod Contravenţional şi a fost găsit vinovat de agresiune fizică cu cauzarea leziunilor corporale fără cauzarea prejudiciului sănătăţii. În baza acestei norme, i-a fost aplicată sancţiunea sub formă de amendă în mărime de 100 lei.

Pe 17 noiembrie 2010, paza de corp a preşedintelui interimar M. Ghimpu a interzis accesul echipei de filmare a agenţiei Omega la întâlnirea electorală a Partidul Liberal (PL). Potrivit Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (SPPS), care a investigat cazul, “în cadrul anchetei a fost stabilit că colaboratorul SPPS a acţionat legitim, în conformitate cu prevederile art. 12 al Legii cu privire la SPPS, fiind în drept să limiteze sau să interzică accesul persoanelor în anumite zone şi imobile“. În acelaşi timp, potrivit răspunsului SPPS, ancheta a stabilit că “ofiţerul în cauză a manifestat un comportament mai puţin adecvat faţă de ziarişti, manifestat prin blocarea operatorului şi acoperirea cu mâna a obiectivului camerei de luat vederi. Ca urmare, prin ordinul directorului SPPS, ofiţerul nominalizat a fost strict atenţionat“.[6]

La 26 noiembrie 2010, paza de corp a preşedintelui interimar al Republica Moldova, Mihai Ghimpu, însărcinată să verifice jurnaliştii care au venit la conferinţa de partid a PL, a interzis accesul grupului de filmare al agenţiei Omega în sala de conferinţe[7]. Conform sursei citate, purtătorul de cuvânt al PL a declarat că formaţiunea “a monitorizat agenţia Omega pe durata campaniei electorale“ şi s-a decis să nu permită accesul la conferinţa de presă susţinută de Mihai Ghimpu „din motive politice.“

La 10 ianuarie 2011, o jurnalistă de la postul TV „Publika” a fost bruscată în holul Guvernului de la Chişinău, în timp ce realiza un material despre felul în care respectă funcţionarii ora venirii la serviciu, după sărbători.

La 29 ianuarie 2011, paza preşedintelui interimar Marian Lupu a interzis accesul jurnalistului Oleg Brega în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, unde urma să aibă loc un spectacol cu prilejul Zilei Procurorilor.

La aceeaşi dată a avut loc a doua etapă naţională a concursului „Eurovision Song Contest”, la care presa nu a fost admisă pe motivul că interpreţii ar putea să fie jenaţi şi să aibă emoţii negative în prezenţa presei.

La 31 ianuarie 2011, jurnaliştii de la trei instituţii media („Adevărul Moldova”, „Jurnal TV” şi ŞtireaZilei.md) nu au fost admişi la un briefing susţinut de prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc.

La 15 februarie 2011, presa nu a avut acces la o şedinţă de judecată care avea loc în cadrul procesului de rezonanţă publică intentat pe numele omului de afaceri Adrian Nichifor, acuzat de omor. Poliţiştii i-au ţinut pe jurnalişti după uşă timp de cinci ore.

La 25 martie 2011, postul de televiziune „NIT” a semnalat un caz de presiune asupra echipei de jurnalişti şi limitare a accesului pe un teritoriu public. Jurnaliştii veniseră în seara zilei de 25 martie curent în preajma reşedinţei din Chişinău a ambasadorului american pentru a filma maşinile unor demnitari moldoveni cu care aceştia sosiseră la o întâlnire neoficială cu diplomatul american. Postul TV „NIT” susţine că operatorul a fost bruscat de un reprezentant al securităţii reşedinţei ambasadorului.

La 28 martie şi 1 aprilie 2011, la şedinţele de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Tineretului şi Sportului, în cadrul cărora premierul Vlad Filat s-a întâlnit cu responsabilii de la aceste instituţii, presa a avut acces doar pentru filmări protocolare. Acelaşi lucru s-a întâmplat anterior, la şedinţa Comisiei Naţionale pentru Reintegrare, precum şi la şedinţa din 15 martie unde s-a pus în discuţie reforma în organele de drept.

Recomandări:

Pentru asigurarea unei libertăţi reale a presei, în conformitate cu principiile unei societăţi deschise, democratice şi în corespundere cu normele internaţionale, autorităţile din Republica Moldova trebuie:

–         Să reacţioneze şi să pedepsească vinovaţii în cazurile de agresiune împotriva jurnaliştilor, de intimidare şi hărţuire a presei, de violare a dreptului la exprimare, de îngrădire a accesului la informaţia de interes public;

–         Să perfecţioneze cadrul legal şi să asigure funcţionarea legilor în vigoare;

–         Să se abţină de la exercitarea influenţei şi presiunilor asupra CCA şi a radiodifuzorilor publici, şi să nu admită exercitarea acestora de către diferite grupuri de interes sau economice;

–         Să realizeze priorităţile în domeniul mass-media prevăzute în planurile de guvernare în condiţiile şi perioadele preconizate şi să evite amânarea sau transferarea acestora.

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociaţia Presei Independente

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Centrul „Acces-info”

Asociaţia Presei Electronice

Comitetul pentru Libertatea Presei

Centrul Tânărului Jurnalist

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova


[1] http://www.protv.md/stiri/social/pro-tv-a-solicitat-sanctionarea-angajatilor-care-au-agresat-echipa.html

[2] http://www.protv.md/stiri/social/jurnalistii-bruscati-de-judecatorul-lui-iacob-gumenita.html

[3] 23 iunie 2010, Agenţia Monitor Media

[4] http://www.stireazilei.md/news-4330

[5] 7 iulie 2010, Agenţia Monitor Media

[6] http://omg.md/Content.aspx?id=11905&lang=1

[7] http://www.pcrm.md/main/index_md.php?action=news&id=5751

Print Friendly, PDF & Email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.