Întâietate de suflet

Liga cultural-creştină “Andrei Şaguna” este o organizaţie autonomă, nonguvernamentală, care nu urmăreşte scopuri politice şi nu se subordonează ierarhiilor bisericeşti. Liga s-a constituit în 14 martie 1992 şi a fost recunoscută ca persoană juridică prin sentinţa civilă din 20 aprilie 1992 a Judecătoriei Sf. Gheorghe. Potrivit statutului, scopul Ligii “este acela de a crea, prin toate mijloacele legale, cadrul favorabil pentru promovarea prin credinţă şi cultură, a unităţii şi solidarităţii populaţiei româneşti din judeţul Covasna, indiferent de convingerea şi apartenenţa politică, contribuind  la păstrarea identităţii şi a valorilor culturale, ştiinţifice şi materiale româneşti”.

Din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, începând din vara anului 1993, la Sf. Gheorghe şi în alte localităţi ale judeţului Covasna, anual se desfăşoară o suită de manifestări de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, sub genericul „Zilele Andrei Şaguna”. Prin întreaga desfăşurare, cele XXI ediţii ale Zilelor Andrei Şaguna reprezentă o manifestare de cultură şi spiritualitate românească devenită tradiţională, care asigură cadrul necesar dezbaterii unor probleme de istorie locală şi de actualitate vizând preocuparea pentru prezervarea şi afirmarea culturii româneşti şi normalizarea convieţuirii interetnice în Arcul Intracarpatic, precum şi un bun prilej de trăire în comuniune şi de revitalizarea tradiţiilor culturale româneşti din judeţul Covasna.

De fiecare dată, manifestările încep la statuia Mitropolitului Andrei Şaguna din Sf. Gheorghe, cu oficierea unui  Te deum, urmat de evocări şi depuneri de coroane şi jerbe de flori în memoria marelui ierarh, patronul spiritual al ligii. Statuia mitropolitului Andrei Şaguna din Sf.Gheorghe (prima de acest fel din ţară), operă a sculptorului Paul Vasilescu, din Bucureşti a fost dezvelită şi sfinţită de către IPS Ioan Selejan, în data de 23 septembrie 1995, în prezenţa a numeroşi intelectuali şi credincioşi din municipiul Sf. Gheorghe şi din ţară. Locul şi piatra de temelie a monumentului au fost sfinţite de vrednicul de pomenire Mitropolit Antonie Plămădeală în ziua de 4 iulie 1993.

Cu această ocazie, în cuvântul său avocatul Ioan Solomon, preşedintele Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna, a spus: „Fie ca spiritul  tutelar al marelui ierarh, întruchipat în bonzul şi stânca acestui monument ce va rămâne înălţat pentru vecie aici, lângă sfânta biserică pe care a ctitorit-o şi lângă prima şcoală românească datând de la 1799 – trei monumente de istorie şi spiritualitate ce conturează, iată, perimetrul unui sublim câmp de forţă spirituală – să ne fie călăuză, izvor de energie şi pildă în strădania noastră, a tuturor ce vieţuim pe aceste ţinuturi, indiferent de limba în care înălţăm rugă lui Dumnezeu, de a păşi în mileniul trei în pace şi învoire, luptând împotriva vitregiilor şi răului din noi înşine şi din afara noastră, cu armele credinţei străbune ce se regăsesc, atât de inspirat, în simbolistica acestui monument.

Încă de la prima ediţie a Zilelor „Andrei Şaguna”, dar şi în cadrul altor manifestări ştiinţifice şi culturale, organizate mai ales după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în 1994, la Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Topliţa, Întorsura Buzăului, Covasna şi în alte localităţi din judeţele Covasna şi Harghita, cunoaşterea vieţii şi operei  Mitropolitului Andrei Şaguna a  constituit o temă permanentă. În presa locală şi în publicaţiile de specialitate au apărut numeroase lucrări, studii şi articole care au pus în evidenţă activitatea de excepţie a mitropolitului Andrei Şaguna  pe altarul Bisericii Ortodoxe şi pentru propăşirea culturală a românilor ardeleni, inclusiv sprijinul acordat încercaţilor credincioşi ortodocşi români, din sud-estul Transilvaniei.

Acum, când pe baza hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc canonizarea Sfântului Andrei Şaguna, mulţumim Bunului Dumnezeu, pentru împlinirea acestei dorinţe a credincioşilor români ardeleni şi pentru bucuria de a ne număra printre primii iniţiatori ai acestui sfânt demers. În acest sens, redăm hotărârea Consiliului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” privind propunerea de sanctificare a mitropolitului Andrei  Şaguna, din 4 iulie 1993 şi Apelul adresat vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, în 4 iulie 1998.

„Consiliului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, împreună cu participanţii la Simpozionul „Andrei Şaguna – personalitate emblematică a spiritualităţii româneşti” – organizat astăzi, 4 iulie 1998, în municipiul Sf. Gheorghe, judeţul Covasna, în cadrul manifestărilor „Zilele Andrei Şaguna – 120 de ani de la trecerea în eternitate a marelui ierarh şi cărturar român”,

apreciind în unanimitate viaţa şi activitatea , covârşitoarea personalitate a merelui mitropolit Andrei Şaguna,  care constituie o pildă de slujire cu toată fiinţa şi harul său a Bisericii şi credinţei ortodoxe strămoşeşti, a idealurilor naţionale ale poporului român în vremuri de restrişte,  

luând cunoştinţă cu bucurie despre iniţiativa Fundaţiei cultural-ştiinţifice aromâne „Andrei  Şaguna” din  Constanţa de a se face demersurile cuvenite pentru sanctificarea marelui înaintaş,

                                                                hotărăşte:

întreprinderea tuturor demersurilor ce îi stau în putinţă pentru ca Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în virtutea prerogativelor pe care le are să înfăptuiască acest act de recunoaştere a virtuţilor şi faptelor iluminatului slujitor a lui Dumnezeu  prin dreapta sa aşezare în rândul Sfinţilor Români.

Sfântu Gheorghe, 4 iulie 1993”.

Peste cinci ani,  tot de la Sf. Gheorghe, a fost adoptat Apelul  participanţilor la Simpozionul „Andrei Şaguna şi Revoluţia română de la 1848” adresat Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist,  Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române”, document în care se menţionează:

„Avem deosebita onoare de a vă informa că lucrările simpozionului Andrei Şaguna şi Revoluţia  română de la 1848”, desfăşurate la Sfântu Gheorghe  în perioada 3-5 iulie  1998,  cu ocazia ediţiei a VI-a a manifestărilor „Zilele Andrei Şaguna”, au relevat încă o dată importanţa deosebită a rolului  jucat de  Mitropolitul Andrei Şaguna în întărirea credinţei ortodoxe, în dezvoltarea culturii şi conştiinţei naţionale a poporului român.

De aceea, considerăm că acum, când se împlinesc 125 de ani de la trecerea în eternitate a acestui Apostol al românismului şi ortodoxiei, este un moment potrivit pentru ca Sfântul Sinod să hotărască sanctificarea acestuia.

Susţinem propunerea de canonizare a Mitropolitului Andrei Şaguna iniţiată de Fundaţia „Andrei Şaguna” din Constanţa în 1993 şi reluată în acest an şi vă adresăm cu smerenie rugămintea de a-i acorda înaltul Dumneavoastră sprijin.

Cu deosebită stimă şi aleasă recunoştinţă,

Sfântu Gheorghe, 4 iulie 1998”

Documentul este semnat de 35 de participanţi la lucrările simpozionului menţionat, în rândul cărora se  regăsesc membrii conducerii Ligii şi Fundaţiei „Andrei Şaguna”, din Sf. Gheorghe şi Constanţa, precum şi distinşi cercetători, muzeografi, arhivişti, preoţi şi profesori din judeţele Covasna, Harghita, Mureş, dar şi din Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, Braşov, dintre care amintim pe: George Pruteanu, Gelu Neamţu, Valentin Borda, Maria Cobianu-Băcanu  ş.a.

Am readus în atenţia publică aceste smerite demersuri, începute acum aproape două decenii, pentru a sublinia  întâietatea de suflet a credincioşilor români din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, la această înfăptuire istorică a Bisericii Ortodoxe şi a Poporului Român.

Dr. Ioan Lăcătuşu