Răzvan Belciuganu in Q Magazine: F-16 aterizează la Bucureşti în ritm de fado - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Răzvan Belciuganu in Q Magazine: F-16 aterizează la Bucureşti în ritm de fado

CSAT a hotărât dotarea Forţelor Aeriene Române cu aeronavele americane F-16. Acestea vor fi luate, la mâna a doua, din Portugalia, spre satisfacţia lui Jose Manuel Barroso, portughezul care este preşedinte al Comisiei Europene. Numărul de 12 avioane achiziţionate, insuficient pentru nevoile operaţionale ale României, lasă însă posibilitatea cumpărării viitoare şi a altor supersonice, foarte probabil “Eurofighter”, rezultat al cooperării concernului european EADS cu gigantul britanic BAE Systems.

Furtunoasa şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), din 27 septembrie, din care premierul Victor Ponta a plecat intempestiv a avut şi un moment de armonie politică. Forţele Aeriene, aflate de mulţi ani în criză, îşi vor înlocui MIG-urile cu supersonice F-16. Ministrul apărării a explicat la TVR că vor fi cumpărate 12 aparate de zbor F-16 aflate în uz din Portugalia, pentru care se vor plăti 120 de milioane de dolari, urmând ca diferenţa de costuri până la 600 de milioane de dolari să reprezinte suportul logistic. La aceste sume, nu intră, potrivit ministrului, cheltuielile cu soluţiile de înarmare, care înseamnă alte 100 de milioane de dolari. Corneliu Dobriţoiu s-a grăbit să spună că Lockheed Martin, compania producătoare, nu câştigă nimic din această afacere, uitând pe moment că şi piesele de schimb şi altele trebuie raportate la fabrica-mamă în decurs de 20 de ani de exploatare a aparatelor de zbor.
Soluţia care împacă pe toată lumea
Decizia este importantă întâi pentru Armata României care, în lipsa ei, se vedea pusă în imposibilitatea îndeplinirii unor angajamente faţă de aliaţi. Dar achiziţia dă un balon de oxigen Portugaliei, care se confruntă serios cu criza economică. Normal că această vânzare-cumpărare este mulţumitoare pentru portughezul Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Până mai ieri, oficialii de la Bruxelles erau foarte severi cu România acuzând-o că nu face transparent achiziţia avionului-multirol, mai ales că era dat câştigător “americanul” F-16. Acum, că ministrul Corneliu Dobriţoiu a vorbit despre forma juridică a dotării, aceea de acord interguvernamental la nivelul UE, vechile nelinişti vor fi uitate. Ȋn acelaşi timp, ambasadorul american la Bucureşti va raporta la Washington o victorie comercială. Apropo de chestiunile comerciale, nimeni nu a vorbit până acum de acordul offset, în care banii plătiţi de România ar trebui să se întoarcă în economia noastră în proporţie de 80 la sută. Fiind un acord interguvernamental e complicat să-i ceri Portugaliei offset. Că doar nu vei trece la offset vreo eventuală intrare portugheză la construcţia, de pildă, a autostrăzii Bucureşti – Braşov. Dar poate negociatorii români vor găsi portiţe şi pentru industria noastră. Din punct de vedere politic, probabil că Traian Băsescu îi va strânge mâna cordial colegului de la “popularii europeni” Jose Manuel Barroso, iar premierul Victor Ponta îl va face pe puternicul demnitar european să fie mai îngăduitor cu tinereţea sa.
 Motive pentru o nouă achiziţie
Cele 12 avioane F-16, care vor intra în înzestrarea Armatei, reprezintă foarte puţin pentru nevoile României, din punct de vedere militar. Experţii militari au apreciat că pentru necesităţile operaţionale este nevoie de 36-48 de supersonice. Fostul şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Constantin Croitoru, afirma în anul 2009 că cifra avansată optimă este de 48 de avioane. Mai arăta că, în nici un caz, nu s-ar putea executa misiunile la care România s-a angajat cu doar 24 de aeronave. Generalul Constantin Croitoru se referea la serviciul non-stop de poliţie aeriană, forţele puse la dispoziţia NATO, apărarea spaţiului aerian naţional în situaţii de criză sau război şi misiunile pentru trecerea piloţilor pe noile avioane. Aşadar, cu atât mai puţin se pot realiza aceste lucruri cu 12 bucăţi. Existenţa a doar 12 avioane de luptă ar avea implicaţii majore în organizarea Armatei României, în contextul în care şi apărarea aeriană cu baza la sol autohtonă este în mare nevoie, iar sprijinul cel mai important este văzut ca fiind scutul american anti-rachetă. Pentru 12 aeronave n-ar mai fi nevoie, poate, de existenţa unui Stat Major al Forţelor Aeriene.
Putere de negociere sporită pentru “Eurofighter”
Deficitul de “putere aeriană” al României lasă loc, pentru viitor, unei noi achiziţii. Dacă înzestrarea cu F-16 face posibilă  și apariţia altor aparate de acest tip, de ce nu, de data aceasta direct din SUA, din lotul pe care deja Pentagonul l-a solicitat spre aprobare Congresului în anii trecuţi, fără a mai stârni reacţii europene, iar promisiunea majoră pentru deceniile următoare este F-35, un “atac” se poate preconiza a veni şi dinspre “Eurofighter”, mânat de forţa argumentelor europene de lungă durată. Ȋn fond, ar spune unii, multe ţări europene au în flotele lor avioane de mai multe tipuri. Ȋn acest moment, dintre aeronavele ce şi-au încercat norocul la Bucureşti, “Eurofighter” este cel mai avansat tehnologic şi a primit botezul focului în Libia. Supersonicul este produs de concernul EADS, cu “aripile” sale germană, italiană şi spaniolă, dar şi de britanicii de la colosul BAE Systems. De altfel, EADS şI BAE Systems vorbesc acum de o posibilă fuziune, iar acest lucru va avea implicaţii şi în negocierile pentru achiziţia lui “Eurofighter”.
Fuziunea EADS-BAE Systems, pas important pentru federalizarea Europei
Dezbaterea economică a momentului în UE o reprezintă eventuala fuziune EADS – BAE Systems. Cele două mari corporaţii mondiale din domeniile aerospaţial şi al producerii de armament reunesc, în principal, interesele franceze, germane, italiene, spaniole, pe de o parte şi britanice, pe de altă parte. Din punct de vedere financiar, cel mai mare câştig îl aduc avioanele Airbus, vorbind despre EADS, dar o fuziune ar face extrem de redutabilă şi componenta navală, prin BAE Systems. Cele două corporaţii sunt strâns legate de zona politică, tocmai prin natura produselor livrate de ele. Fuziunea ar putea marca cele mai mari reticenţe dinspre partea britanică, întrucât prin compania BAE Systems şi-a putut exprima dizidenţa europeană, de multe ori, Marea Britanie. Dar şi politicieni francezi sau germani ar putea deveni îngrijoraţi că fuziunea ar muta centrul de influenţă de la Paris sau Berlin, la Bruxelles. EADS şI BAE Systems cooperează şi în prezent foarte bine, dovadă fiind supersonicul “Eurofighter”. Tocmai această fuziune ar tăia elanul naţionalist al politicienilor, iar efectele sale pe termen mediu şi lung ar putea fi, păstrând proporţiile, similar creaţiei Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. Apoi, tocmai pentru că este vorba de producţie de armament, aerospaţială şi înaltă tehnologie ieşite de sub controlul naţional, noua corporaţie ar putea acţiona ca un motor al federalizării Europei, având în vedere natura politicilor europene cu care interacţionează (de apărare, de relaţii externe etc.).

Răzvan Belciuganu / Q Magazine

Print Friendly, PDF & Email

1 comment

  1. aurel

    mai bine decat solutia cu 12 F-16 si 12 Eurofigher ar fi o solutie cu complementare Gripen – avioanele suedeze sunt mai ieftin de exploatat si au o comonalitate mai mare cu F-16 – pot functiona cu acelasi armament de ex. In plus, suedezii ofera finantare pe termen lung, ceea ce italienii nu au oferit, si reinvestirea sumei din avioane in proiecte din Romania.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.