Marx traieste la New York - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Marx traieste la New York

Zombie marxismul la romani

de Grid Modorcea / New York

Nu va vine sa credeti, dar la The Kitchen Gallery, sub patronajul lui Whitney Museum, s-a vernisat o expozitie dedicata marxismului, dominata de carti, fotografii si filme, multe filme pe aceasta tema. Expozitia se numeste Creative Destruction si se vrea o prezentare exhaustiva a ceea ce inseamna Marxism, identificat cu o “destructie creativa”.

Un paradox, desigur, fiindca si destructia/distrugerea poate fi creativa, desi in sens rau sau urat.

Pe o masa lunga, cat sala centrala a galeriei, de peste 30 de metri, se afla insirate sute de carti in care operele lui Marx, Engels, Lenin, Gramsci, Lacan, Zizek, Althusser si alti marxisti de frunte pot fi vazute si rasfoite.

In timp ce la noi, in Romania, dar si in Rusia sau Germania, nimeni nu mai vrea sa auda de Marxism, aici acest fenomen este reliefat si prezentat la modul incitant, pentru a starni interes. Sigur, si marxismul e de vanzare, a devenit o marfa, desi expozitia se vrea a fi una eminamente politica, asa cum nu se prea practica in zona galeriilor din Chelsea.

Am vorbit cu unul dintre curatori si i-am spus ca marxismul nu e un mit, cum il prezinta ei aici, ci o realitate, o cumplita realitate, care a schimbat din temelii istoria intr-o directie impotriva omului, a naturii sale libere, vazand in “dictatura proletariatului” calea de controla popoarele si de a le “calauzi”.

El mi-a raspuns ca lunga masa si cartile au o destinatie ironica, fiindca sunt puse sub semnul unei titulaturi care aminteste de un ospat (“The Marx Lounge”). Sa fie vorba oare de “ospatul” Marxist, care numai in Rusia sovietica, in timpul lui Stalin, s-a facut cu peste 3 milioane de cadavre umane!? Categoric, a fost un zombie-ospat!

Indiscutabil, organizatorii de la Kitchen, precum majoritatea americanilor, implicit artistii acestei expozitii, n-au cum sa inteleaga cu adevarat ce e marxismul fiindca nu l-au trait. E o diferenta intre a percepe teoretic marxismul si a-l trai practic. El te poate fascina din punct de vedere teoretic, fiindca se dezvolta pe filosofia lui Hegel, caruia Marx i-a fost ucenic.

Marxismul pare astfel o continuare a filosofiei germane clasice, a dialecticii pe care au creat-o un  Kant si un Hegel. El este perceput aici, neindoielnic, ca un mit. Unii incearca sa dea ambalajul la o parte si descopera o realitate zombie. Dovada ca o parte dintre artisti propune o dezarticulare a semnelor, iar alta parte o rearticulare a lor, in scopul unei noi lecturi a marxismului. Sunt metode intuitive, menite sa decaveze un model economic (“economic model of creative destruction”).

Altfel spus, destructia creativa vizeaza capitalismul actual cu anterioarele sale evolutii. Si capitalismul e atins de destructie, de aceea multi economisti folosesc pentru a defini societatea Americana expresia “economic freedom”. Cuvantul capitalism a fost creat de Marx. Dar daca o societate bazata pe dictatura proletariatului e putreda, nici o societate bazata pe plusprofit si taxe nu e sanatoasa.

Desigur, e de preferat inregimentarii, o societate in care fiecare sa fie stapan pe munca si ideile lui, dar de ce sa fie taxat pentru ele?

*

Autorii expozitiei marturisesc intr-un volum editat de Withhney Museum, chiar cu titlul Creative Destruction, ca au inceput sa colaboreze la aceasta idee dupa atentatul terorist din septembrie 2001, cand patriotismul American a capatat noi dimensiuni, asa cum s-a vazut la zece ani dupa acest tragic eveniment, cand s-a identificat cu miscarea numita “Occupy Wall Street”, care a lansat banner-ul “Wall Street = War Street”.

Ei se intreaba daca nu cumva terorismul s-a nascut din internationalismul Marxist, avand o putere de a masca (“power to mask”) de natura financiara? Patriotismul American s-a manifestat ca un soc intru apararea libertatii, a drepturilor fundamentale ale omului. Asa cum se stie, Libertatea (“freedom”) este identificata cu numele America.

Se face apoi o analiza a economiei globale si a crizelor financiare si bancare, numind institutii mamut ca Lehman, Goldman si Morgan, modele ale finantelor. Protestele au vizat ideea de transparenta supercorporativa. Miscarea din Wall Street a avut ecou si in Europa Occidentala.

Acesta este contextul care a generat conceptul actualei expozitii de la The Kitchen Gallery. Care se vrea o voce a solidaritatii, pentru a arata ca miscarea continua. Ideea de “creative destruction” a inceput cu The Communist Manifesto, al lui Marx si Engels, concept foarte popular in SUA dupa al doilea razboi mondial, cand economistul Joseph Schumpeter a adoptat un asemenea model economic de natura destructiva. Acesta este un curent neoliberal (“the current neoliberal economy”). E un concept orb (“blindly concept”), dar absorbit de principala directie economica, de aceea expozitia “Creative Destruction” vizeaza legimitatea speculatiilor financiare actuale, reducerile de personal, restructurarile si toate erodarile muncii conditionate, atat in SUA, cat si in afara granitelor sale.

Asa se justifica gramada de carti si filme marxiste din expozitie, pentru a arata ca acest concept neoliberal este de sorginte marxista, propunandu-si o dezarticulare si o noua articulare a termenilor. O dezarticulare pe diferite cai. Cum ar fi cele semnate de Liz Park, care propune o privire stereoscopica, Tim Saltarelli, care se refera la problema limbajului (“Vocabulary Lessons”), Denisse Andrade Arevalo, care vine cu o autosugestie (“The Revolutionary Posibilities of New Economies”), sau Kristina Scepanski, care preia de la Chris Harman conceptul de “zombie capitalism” si il extinde, vazand in zombie un agent al schimbarii (“an agent of change”), cu o formidabila exemplificare filmica.

Acestia sunt cei patru curatori ai ideilor expozitiei, idei la care au colaborat artistii plastici Melanie Gilligan, Hans Haacke, Alfredi Jaar, Liz Magic Laser, Kerri Reid, Fred Wilson si cei de la Superflex si Raqs Media.

As dori sa va mai relatez despre imaginile si filmele vazute, dar poate am s-o fac cu alt prilej, fiindca nu ma indoiesc ca pe cititorii romani, foarte politizati, ii intereseaza un asemenea subiect. Romania a ajuns o tara de zombie si istoria filmelor zombie, incepand cu seria Frankenstein si continuand cu White Zombie (1932), include si proletariatul sub chip de Dracula, devenit un personaj de masa, care insa se poate umaniza.

Curentul / Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.