Alexandru Smochină: "Care patrie?" Memoriile unui subprefect român în Transnistria, editate de istoricul Vadim Guzun - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Alexandru Smochină: “Care patrie?” Memoriile unui subprefect român în Transnistria, editate de istoricul Vadim Guzun

Alexandru Smochina, CARE PATRIE, Vadim GuzunAlexandru Smochină, “Care Patrie?”

Editura Argonaut, 2014, 740 p.

Despre momentul revenirii din GULAG, 1956:
Alexandru Smochina de Nichita Smochina
“La Bucureşti am ajuns în jurul orei zece dimineaţa. Toţi am coborât. Pe peron, către noi, venea un bătrân bărbos cu paltonul ros şi cusut, o căciulă uzată, cu unele cârpituri. El avea în mână un colac mare – sfânt obicei românesc moştenit de la străbuni pentru a întâmpina pe cei dragi pe pământul locului unde-şi duc traiul. M-am uitat mai bine la acel moş bărbos, o barbă albă de arhanghel şi l-am recunoscut pe tatăl meu. Înainta zâmbind către noi toţi, cu colacul în mână, zâmbind, cu paltonul lui uzat, cu căciula roasă, printre mulţimea destul de elegantă. I-am sărit înainte, l-am sărutat. El m-a cuprins, mi-a dat o bucăţică de colac, apoi a îmbrăţişat pe toţi ceilalţi, dându-le bucăţi de colac şi urându-le tuturor „Bun sosit pe pământul Patriei!”. În afară de mine îl cunoştea numai pe Ţepordei, dar pentru el toţi eram acuma fiii lui reîntorşi din calvar, de pe pământ străin”. (foto de Nichita Smochină).

A apărut volumul nr. XIII din seria “Afaceri Orientale”: “Care patrie? Memoriile unui subprefect român în Transnistria”. Autor: Alexandru Smochină, editor: Vadim Guzun, cuvânt înainte: Mihai Taşcă, referenţi ştiinţifici: Ottmar Traşcă, Dumitru Suciu, editura Argonaut, Cluj-Napoca, 740 pagini.

Atât textele, cât şi fotografiile, inedite, provin din arhivele personale ale urmaşilor lui Nichita Smochină şi Alexandru Smochină, fapt pentru care le mulţumim şi pe această cale pentru contribuţia la valorificarea lor.

Alexandru Smochină (1915-2002), fiul liderului românilor transnistreni, Nichita Smochină, s-a născut în localitatea Mahala, de pe malul stâng al Nistrului, fiind adus în România după instalarea regimului bolşevic în Ucraina. Licenţiat în Drept, a îndeplinit funcţia de subprefect în Guvernământul Transnistriei (1941-1944), iar după război a fost arestat de Securitatea română, predat URSS, anchetat de Securitatea de la Chişinău pentru “activitate antisovietică” şi “românizare a moldovenilor”, internat în GULAG. Eliberat în 1956, persecutat în epoca Gheorghiu-Dej şi reabilitat parţial de regimul Ceauşescu, Alexandru a supravieţuit prăbuşirii sistemului comunist. Această viaţă a copilului, fugarului, funcţionarului, avocatului, părintelui, deţinutului politic, şomerului, controlorului şi, într-un final, bibliografului Academiei, este reflectată în volumul nr. 13 din seria “Afaceri Orientale”.

Cuprinsul:

 

NOTA EDITORULUI, 11

CUVÂNT ÎNAINTE, DE MIHAI TAŞCĂ, 13

ÎN LOC DE PREFAŢĂ, 21

 

PRIMA PARTE

 

COPILĂRIA

1. Duşmani ai poporului, 28

2. Răpiţi din Rusia sovietică, 32

3. Numai româneşte, 49

4. Primul Paşte în România, 57

5. Ani de liceu, 67

6. Profesori şi colegi, 81

 

PARTEA A DOUA

 

SUBPREFECT ÎN TRANSNISTRIA

1. Denumirea, 92

2. Situaţia juridică, 93

3. Permis de intrare în Transnistria, 96

4. Circulaţia populaţiei, 99

5. Organizarea administrativă, 101

6. Instaurarea administraţiei, 107

7. Berezovka, 121

8. Subprefect la Tiraspol, 137

9. Agricultura, 152

10. Viticultura, 154

11. Plantări, 156

12. Drumurile, 158

13. Pădurile, 158

14. Serviciul sanitar, 159

15. Învăţământul, 161

16. Biserica, 167

17. Misiunea Ortodoxă Română, 172

18. Căminele culturale, 177

19. Consiliul Naţional Moldovenesc, 179

20. Institutul Ştiinţific, 181

21. Cercul Moldovenesc, 186

22. Cercul Moldovenesc din Tiraspol, 186

23. Publicaţii, 190

24. Recensământul, 193

25. Împuterniciri penale, 194

26. Divorţul şi căsătoriile nule, 195

27. Capturări şi Recuperări, 196

28. Comerţ, creanţe, valorificări, 198

29. Crucea Roşie Română şi Patronajul, 201

30. Pensiile, 203

31. Vizite, 204

32. Omenie, 210

33. Şedinţe la Guvernământ, 213

34. Comisia de triere, 216

35. Festivităţi, 220

36. Un conflict, 221

37. Masă festivă, 226

38. O masă oficială germană, 228

39. Închisoarea din Tiraspol, 230

40. Administraţia militară, 232

41. Ghetourile, 238

42. Ţiganii, 256

43. Capitalele judeţelor transnistrene, 257

44. Crivăţul, 259

 

PARTEA A TREIA

 

ÎN VEŞNICUL ÎNGHEŢ

1. Preludiu, 264

2. Drumul calvarului, 273

3. Vândut sovieticilor, 279

4. Volga, Volga, mati rodnaia, 284

5. Tătarii deportaţi, 290

6. Trenul goneşte, 294

7. Conflictul, 299

8. La Securitatea din Chişinău, 302

9. Plânge neamul, 304

10. Buhta Vanina, 308

11. Zona premergătoare, 325

12. Pe mâna criminalilor, 333

13. Magadan, 341

14. Vasta Rusie, 347

15. În camioane, 349

16. Lagărele, 352

17. Prima muncă obligatorie, 365

18. Numărul S-2-815, 375

19. Lazo, 390

20. Lazo-fabrică, 411

21. Kanion, 429

22. Magadan, 438

23. Belovo, 440

24. Memoriul, 449

 

PARTEA A PATRA

 

SPRE PATRIE

1. Liberi, 460

2. Transsiberianul, 466

3. Prizonierii noştri, condamnaţii noştri, 476

 

PARTEA A CINCEA

 

URMĂRIREA

1. Preluaţi de Securitatea română, 520

2. Acasă, 525

3. Viaţa în Republica Populară, 527

4. O nouă identitate, 533

5. Doctoriţa Şeicaru, 535

6. Biroul din Calea Rahovei, 538

7. Controlor ITB, 542

8. Maiorul Teodoru, 555

9. Deformarea cere deformare, 558

10. Încercări de angajare, 565

11. Încercări de supravieţuire, 573

12. Întâlniri, 580

13. Nenorocirea, 588

14. Cadrele hotărăsc totul, 591

15. Din nou pe liniile de tramvai, 597

16. Schimbarea, 618

17. Lupul, 625

18. Ventoniucă, 630

 

PARTEA A ŞASEA

 

ROMÂNI CONDAMNAŢI DE SOVIETICI

1. Non bis in idem? 636

2. Instanţele judiciare. Condamnările, 642

3. Lagărele, 654

4. Repatrierea, 665

5. Durerile după repatriere, 678

 

ÎN LOC DE POSTFAŢĂ

1. Elvira-Veronica: Familia Smochină, 684

2. Carte poştală din Moscova, 691

3. Scrisoare din Moscova, 691

4. Adresă a Procuraturii URSS, 693

5. Hotărâre a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, 694

6. Povestind nepotului meu, 696

7. A doua naştere, 699

8. Dan Mircea: Buni Iulia şi buni Andi, 700

9. Corina: Bunicul meu a fost, 703

FOTO-DOCUMENTE, 705.

Colecţia “Afaceri Orientale” a fost iniţiată de Vadim Guzun în anul 2011, sub egida Institutului de Istorie “George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu scopul de a scoate la lumină subiecte abordate tangenţial ori ignorate, dată fiind încărcătura lor politică, cu potenţial educativ şi de recuperare a memoriei unor destine ce se confundă cu destinul tragic al unei ţări abandonate pe orbita Kremlinului. În centrul colecţiei – deschisă şi altor contribuţii – se află istoria URSS, istoria României şi a vecinilor săi, a românilor de pretutindeni afectaţi de politicile de sovietizare – problematici de interes pentru cercetători, specialişti în relaţii internaţionale, diplomaţi, profesori, studenţi, toţi cei interesaţi de spaţiul răsăritean.


Se va actualiza cu detalii privind posibilităţile de achiziţionare.

Sursa: Vadim Guzun via Ziaristi Online

 

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.