Stimate Domnule PREDA,

Este cel putin ciudat cà nici de data aceasta nu ati învitat la „pupitru” persoane realmente competente în domeniul care face obiectul reuniunii pe care o organizati spre a comemora cea de a 80-a aniversare a scriitorului patriot Paul GOMA. Nu figureazà printre vorbitori nicio persoanà care sà fi luptat alàturi de GOMA, cât a fost opozant (în libertate, închisoare si DO) din 1956 pânà’n 1968, nicio persoanà care sà fi activat alàturi de el în perioada în care a fost disident (si adversar al opozantilor), niciun prieten cu care acesta sà fi avut legàturi personale (la închisoare, în DO si în libertate).

Invitatii Dvs.nu sunt persoane calificate, nici moralmente, nici profesional, pentru a evoca personalitatea lui Goma sau a analiza activitatea sa politicà (sunt mai putin categoric în privinta activitàtii literare: it’s not my cup of tea.)  Am sà dau un exemplu paroxistic de „nepotrivire în peisaj”: Domnul Negrescu este un jurnalist talentat, dar nu a fost, nici detinut politic, nici opozant, nici disident în România. Pânà la plecarea din România a fost receptionist la un important hotel din Bucuresti; toatà lumea stie ce însemna acest lucru pânà în 1990.

Specialistii si improvizatorii în discursul despre Goma care figureazà printre invitatii Dvs. sunt lipsiti de credibilitate în màsura în care sunt produsele învàtàmântului tendentios, tributar gândirii marxiste, pânà în 1990, si apoi politically correct (si astàzi în vigoare). Ar fi fost corect sà invitati si cunoscàtori ai cazului si problemei Goma din tabàra celor care s’au împotrivit totalitarismului marxist, luptând în Tarà si/sau în Lumea Liberà pentru restaurarea democratiei în România (alàturi de Goma sau de pe pozitii diferite).

Tràiesc la Bucuresti cel putin douà persoane care-l cunosc foarte bine pe GOMA, ca persoanà, ca coleg de detentie si DO si apoi în libertate, atât din Tarà cât si din stràinàtate: Doctorul Constantin Iliescu […] si subsemnatul […].

Ati avut ocazia sà constatati cà participarea mea la discutii, desi incomodà pentru conformisti, ridicà nivelul desbaterilor, contribuind la revelarea adevàrului prin depàsirea accesoriului si abordarea temelor pe planul esentei.

Am studiat în Lumea Liberà dreptul si stiintele politice (diplomat cu titlul de Magister – astàzi „master’s” – al Institutului de Stiinte Politice de la Paris în 1970). Am învàtat acolo istoria ideilor si a faptelor politice, sociale si economice de la Sun Tzu pânà la Hitler, dreptul public, sociologia, geografia economicà, etc., cu profesorii R. Aron, R. Barre, M. Duverger, G. Vedel, etc. Consider prin urmare cà posed dubla calificare ce mà autorizezà a presupune cà neinvitarea mea constituie o „ocolire” deliberatà: în ciuda plecàrii criptobolsevicilor a càror prezentà în consiliul stiintific al IICMER era un adevàrat scandal moral si politic, vointa de a nu-mi permite sà iau parte la discutii pe care sunt evident mai bine echipat sà le port decât majoritatea vorbitorilor, atât pe planul deontologic cât si pe cel ontologic, de teamà sà nu jenez establishmentul socio-politic si ideologia dominantà. Crezusem cà pozitia Dvs. în chestiunea sceleratei legii anti-nationale si anti-democratice care a scandalizat România denota adoptarea unei atitudini mai independente si mai curajoase fatà de structurile politice – atitudine care ar fi întàrit credibilitatea IICMER. Din pàcate se pare cà m’am înselat…

Distinse salutàri,