Cum l-a cenzurat Radu Preda pe Paul Goma mimând anticomunismul. Alexandru Herlea și Ion Varlam au reclamat înșelăciunea - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Cum l-a cenzurat Radu Preda pe Paul Goma mimând anticomunismul. Alexandru Herlea și Ion Varlam au reclamat înșelăciunea

In Memoriam Paul Goma

La Maison Roumaine anunță cu adâncă tristețe decesul celebrului opozant și scriitor Paul Goma, membru de onoare al său. Rugăm pe fiul sau Filip Goma să primească cele mai sincere condoleanțe.
Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Sa!

Alexandru Herlea

Remember: Opera și viața lui Paul Goma cenzurate de Radu Preda

Alexandru Herlea către IICCMER : Simpozionul « Paul Goma – 80 de ani » – stranii neconcordanţe

Herlea și Goma

Între comunicatul de presă care anunţa simpozionul şi cel care relatează desfăşurarea lui sunt diferenţe de fond. Primul precizează: «Lucrările Simpozionului se concentrează pe evocarea personalităţii şi operei lui Paul Goma în contextul exilului românesc şi al vieţii societăţii româneşti în postcomunism»: clar simplu şi corect (n.n. comunicatul îl găsiți aici – link actualizat martie 2020). Cel de al doilea afirmă însă: «Momentul aniversar a ţintit aşadar activitatea sărbătoritului de dinaintea căderii regimului Ceauşescu. În acest context, polemicile din postcomunism generate de o personalitate complexă nu au făcut obiectul evenimentului organizat de IICCMER» (citiți comunicatul aici).

Asociaţia «La Maison Roumaine», al cărei membru este Paul Goma, consideră de datoria ei să atragă atenţia asupra acestei neconcordanţe. Ce se ascunde în spatele ei: lipsa de profesionalism, căutarea unui compromis sau mai degrabă o încercare de manipulare? Fiind vorba de o aniversare, este inacceptabil, ca să nu spun jignitor, ca opera şi activitatea cuiva să fie prezentate trunchiat, selectiv şi să se mai şi sublinieze acest lucru. Paul Goma, cu care am vorbit astăzi, nu ştia nimic. Cum explică IICCMER că în cadrul simpozionului aniversar nu s-a vorbit şi de opera lui Paul Goma scrisă după decembrie 1989, de ce a fost ea cenzurată? Să fie din cauza Legii 217 cunoscută sub numele de lege antilegionară; nu a fost ea oare catalogată de Preşedintele executiv al IICCMER, Radu Preda, drept lege stalinistă? De ce nu s-a dorit ca atitudinea lui Paul Goma faţă de deţinătorii puterii reale de după decembrie ‘89, aceiaşi care o deţineau şi în epoca comunistă, să fie cunoscută? Răspunsul este evident; probabil că IICCMER, organism guvernamental, trebuie să respecte indicaţiile primite şi să se încadreze în anumite limite. Trist, constat, el caracterizează situaţia din România de astăzi, în totalitatea ei.

Alexandru Herlea,

Președintele Asociației La Maison Roumaine,

Paris, 28 septembrie 2015

[Sursa: alexandruherlea.wordpress.com]

Alexandru Ion Herlea este Profesor universitar emerit,  Université de Technologie – Belfort Montbéliard (UTBM), Franta (din 2011), Preşedinte al Asociaţiei La Maison Roumaine, Paris (din 2011),  fost ministru al Integrării Europene (dec. 1996-dec.1999), fost ambasador, Şef al Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană (2000-2001).

Născut la 11 octombrie 1942, în Braşov, Herlea este descendent al unei vechi familii transilvane, larg implicată in viaţa politică, religioasă şi culturală a României. Fiul lui Alexandru Herlea, profesor universitar de drept civil, membru PNŢ, arestat în 1949 şi condamnat politic, în două procese, la 25 de ani de muncă silnică.

Despre manifestarea cu pricina, istoricul Mircea Stănescu oberva, la rândul său, între multe altele, că “măsurile după care au fost aleși invitații sunt de neînțeles, dat fiind că l-am regăsit în program pe Liviu Antonesei, cel care a găzduit în revista „Timpulatacurile „holocaustiștilor împotriva lui Goma[6] (și care a absentat de la manifestare); în același timp, au fost ignorate cu bună știință persoane care l-au apărat cu tărie pe Paul Goma, au scris despre el, ba chiar au fost și colaboratori prețioși ai Institutului, precum Valerian Stan”.

Ion Varlam, diplomat al Școlii Franceze de Științe Politice si descendent direct al logofătului Răducanu Rosetti și domniței Aglae Ghica, fiica domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, prin strabunicul sau, Radu Rosseti, fost detinut politic închis de comuniști de la 14 ani, apropiat al Maicii Alexandra, fosta Pincipesă Ileana, și membru marcant al exilului românesc, i-a bătut lui Radu Preda obrazul într-o Scrisoare Deschisă:

Radu Preda, m-ați înșelat!

Stimate Domnule PREDA,
Este cel putin ciudat cà nici de data aceasta nu ati învitat la „pupitru” persoane realmente competente în domeniul care face obiectul reuniunii pe care o organizati spre a comemora cea de a 80-a aniversare a scriitorului patriot Paul GOMA. Nu figureazà printre vorbitori nicio persoanà care sà fi luptat alàturi de GOMA, cât a fost opozant (în libertate, închisoare si Domiciliu Obligatoriu) din 1956 pânà’n 1968, nicio persoanà care sà fi activat alàturi de el în perioada în care a fost disident (si adversar al opozantilor), niciun prieten cu care acesta sà fi avut legàturi personale (la închisoare, în DO si în libertate).
Invitatii Dvs.nu sunt persoane calificate, nici moralmente, nici profesional, pentru a evoca personalitatea lui Goma sau a analiza activitatea sa politicà (sunt mai putin categoric în privinta activitàtii literare: it’s not my cup of tea.)  Am sà dau un exemplu paroxistic de „nepotrivire în peisaj”: Domnul Negrescu este un jurnalist talentat, dar nu a fost, nici detinut politic, nici opozant, nici disident în România. Pânà la plecarea din România a fost receptionist la un important hotel din Bucuresti; toatà lumea stie ce însemna acest lucru pânà în 1990.
Specialistii si improvizatorii în discursul despre Goma care figureazà printre invitatii Dvs. sunt lipsiti de credibilitate în màsura în care sunt produsele învàtàmântului tendentios, tributar gândirii marxiste, pânà în 1990, si apoi politically correct (si astàzi în vigoare). Ar fi fost corect sà invitati si cunoscàtori ai cazului si problemei Goma din tabàra celor care s’au împotrivit totalitarismului marxist, luptând în Tarà si/sau în Lumea Liberà pentru restaurarea democratiei în România (alàturi de Goma sau de pe pozitii diferite).
Tràiesc la Bucuresti cel putin douà persoane care-l cunosc foarte bine pe GOMA, ca persoanà, ca coleg de detentie si DO si apoi în libertate, atât din Tarà cât si din stràinàtate: Doctorul Constantin Iliescu […] si subsemnatul […].
Ati avut ocazia sà constatati cà participarea mea la discutii, desi incomodà pentru conformisti, ridicà nivelul desbaterilor, contribuind la revelarea adevàrului prin depàsirea accesoriului si abordarea temelor pe planul esentei.
Am studiat în Lumea Liberà dreptul si stiintele politice (diplomat cu titlul de Magister – astàzi „master’s” – al Institutului de Stiinte Politice de la Paris în 1970). Am învàtat acolo istoria ideilor si a faptelor politice, sociale si economice de la Sun Tzu pânà la Hitler, dreptul public, sociologia, geografia economicà, etc., cu profesorii R. Aron, R. Barre, M. Duverger, G. Vedel, etc. Consider prin urmare cà posed dubla calificare ce mà autorizezà a presupune cà neinvitarea mea constituie o „ocolire” deliberatà: în ciuda plecàrii criptobolsevicilor a càror prezentà în consiliul stiintific al IICMER era un adevàrat scandal moral si politic, vointa de a nu-mi permite sà iau parte la discutii pe care sunt evident mai bine echipat sà le port decât majoritatea vorbitorilor, atât pe planul deontologic cât si pe cel ontologic, de teamà sà nu jenez establishmentul socio-politic si ideologia dominantà. Crezusem cà pozitia Dvs. în chestiunea sceleratei legii anti-nationale si anti-democratice care a scandalizat România denota adoptarea unei atitudini mai independente si mai curajoase fatà de structurile politice – atitudine care ar fi întàrit credibilitatea IICMER. Din pàcate se pare cà m’am înselat…

Ion Varlam

Ţărănista via Ziaristi Online

Citiți și Președinția a refuzat să-i acorde Steaua României post-mortem lui Paul Goma

Adenda:


ACTUALIZARE la 30 martie 2020:

Primul comunicat, cel care anunţa simpozionul, a dispărut între timp de pe site-ul IICCMER (în mod cu totul nesurprinzător, de altfel). În prezent am mai găsit comunicatul citat pe Internet doar pe site-urile Historia, Ziare live, şi Active News.

Ca atare, am decis să reproduc în întregime comunicatele IICCMER referitoare la acest simpozion:

Comunicat IICCMER nr. 1 (dat publicităţii cel mai probabil pe 16 septembrie 2015) –

Simpozionul internaţional „Paul Goma – 80 de ani”:

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează Simpozionul internaţional „Paul Goma-80 de ani”, care va avea loc joi, 24 septembrie 2015, începând cu ora 9.30, la Jockey Club din Bucureşti (Str. Episcopiei nr. 9).

Lucrările Simpozionului se concentrează pe evocarea personalităţii şi operei lui Paul Goma în contextul exilului românesc şi al vieţii societăţii româneşti în postcomunism [sublinierea mea]. Programul evenimentului este disponibil aici.

[Sursa: historia.ro]

Comunicat IICCMER nr. 2 (dat publicităţii pe 24 septembrie 2015)

Simpozionul internaţional „Paul Goma – 80 de ani”, organizat de IICCMER pe 24 septembrie 2015

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a organizat simpozionul internaţional „Paul Goma – 80 de ani”, care a avut loc joi, 24 septembrie 2015, la Jockey Club din Bucureşti.

Lucrările simpozionului s-au concentrat pe rolul jucat de Paul Goma – acest „Soljeniţân al României”, cum îl numea Eugen Ionesco – în formarea unei dizidenţe româneşti anticomuniste după modelul Cartei 77 şi cunoscută drept „mişcarea Goma”. De asemenea, în centrul dezbaterilor s-a aflat importanţa lui Goma pentru revitalizarea exilului românesc şi a luptei pentru drepturile omului în plină perioadă totalitară. Momentul aniversar a ţintit aşadar activitatea sărbătoritului de dinaintea căderii regimului Ceauşescu. În acest context, polemicile din postcomunism generate de o personalitate complexă nu au facut obiectul evenimentului organizat de IICCMER [sublinierea mea].

Printre invitaţi s-au numărat Liviu ANTONESEI, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, Flori BĂLĂNESCU, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti; reprezentanta editorială a lui Paul Goma în România, Matei CAZACU, Centre National de la Recherche Scientifique, Paris, Ana-Maria CĂTĂNUŞ, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti, Liliana COROBCA, expert IICCMER, Dan CULCER, critic literar şi jurnalist, Aliona GRATI, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ioana Macrea TOMA, Open Society Archives, Central European University, Budapesta, Sergiu MUSTEAŢĂ, Facultatea de Istorie şi Geografie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Radu NEGRESCU-SUŢU, scriitor şi ziarist, membru activ al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) şi al Uniunii pentru Regele Mihai (UPRM) din Franţa, între 1990 şi 2000, Ion SIMUŢ, Universitatea din Oradea, Mariana SIPOŞ, scriitoare, traducătoare, critic şi istoric literar, Andrei ŢURCANU, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; prof. univ. la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău.

Programul evenimentului este disponibil aici.

[Sursa: iiccr.ro]

Cititi și  Radu Preda – un teolog bursier care nu are dimensiunea istoriei şi suferinţei

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.