Ultimul articol al lui Fanus Neagu: HOITARII
“Norocul acestui pământ este că în aceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-un oraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, se naşte un alt soldat care să acopere tranşeea rămasă goală.”
Opinions Editorials Independent Civic News
“Norocul acestui pământ este că în aceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-un oraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, se naşte un alt soldat care să acopere tranşeea rămasă goală.”
Andrei Plesu: “Trei butoane groase reglează, în chip misterios, temperatura apei, direcţia jetului şi intrarea în funcţie a unuia sau altuia dintre cele şase „duşuri“ ale dispozitivului… Cazi, nud, pe gînduri, tatonezi, experimentezi, te uzi în cap, te opăreşti, îngheţi.”
O scrisoare pe adresa MAE si a jurnalistului Marius Tuca, primita si la Redactia Ziaristi Online. Un grav semnal de alarma din partea unui roman, inginerul George Barba, supus, in…
In ciuda faptului ca toate datele oferite de Justitie aratau ca jurnalistul Florin Budea din Oradea, unul dintre castigatorii de anul acesta al Premiului Mile Carpenisan pentru curaj si excelenta in jurnalism, a reusit sa castige chiar de Ziua Presei procesul “Laszlo Tokes – Angajatul Securitatii”, printr-o sentinta definitiva, iata ca episcopul extremist a facut recurs, aparent in afara termenului legal. Florin Budea este haituit in continuare de ditamai vicepresedintele Parlamentului European, for care, cel putin la nivel declarativ, este unul dintre aparatorii infocati ai “libertatii presei”.
E drept că, fără Vîntu, casa lui din Paris 34 e la fel de pustie precum sediul Junimii fără Maiorescu, dar asta nu-i împiedică pe unii să continue să vină aici, fie şi spre a respira aerul tras cândva pe nări de ilustrul gânditor, spre a atinge lucrurile pe care el le mângâia.
Cultura rusă datorează atât de mult românilor, încât deşi în 1992 nu s-a găsit nici un rus care să spună lumii că “războiul din Transnistria este o acţiune genocidală a Rusiei imperiale contra poporului român”, rămâne un adevăr care merită readus în conştiinţa publicului. Asta deşi, -după cum spune românul: “Recunoştinţa este floare rară, nu creşte pe toate gardurile!”-, populaţiile slavone, ar fii fost cu mult mai primitivie decât acum, dacă mulţi iluminaţi români n-ar fi adus învăţături şi n-ar fii construit lăcaşuri academice pentru ele de-a lungul secolelor.
“De ce Romania nu trebuie sa “traga” Republica Moldova in orbita sa politica? Ce anume a facut Bucurestiul, cand a jucat “un rol neconstructiv” in politica sa fata de Transnistria? E rau, in cazul unei tari din estul Europei, sa fie “prea occidentala”?”
Şi dacă tot am recurs la tristul joc de cuvinte „Prut – trup rupt!”, nu am vrea să credem că celălalt râu important din „spaţiul istoric şi etnic al devenirii noastre naţionale” ne va oferi, la două secole distanţă de 16 mai 1812, prilejul să spunem, într-o dureroasă îngânare, „si Nistrul – sinistrul!”
De asta bantuie Iliescu Brasovul! De asta bantuie , inca, Iliescu, Romania! Poate, poate iese ceva! Cu, Nastase, cu Sergiu Nicolaescu, cu Voican Voculescu, cu Cazimir Ionescu, cu Codrin Stefanescu, cu Dorin Lazar Maior dupa el si cu altii ca ei, care au binemeritat din plin de la ” Revolutia” lor, nu a noastra, si ar mai vrea sa binemerite odata, ca, de , li s-au cam terminat foloasele!
Paharul umplut poate însemna faptul că „clonele” născute din „problema” Pacepa, unele cu ştiinţă, altele fără ştiinţă, unele de bună-credinţă şi naive, altele preocupate de conjugarea verbului „a avea” şi care evoluează în România de astăzi au căpătat un prea mare tupeu şi o prea puternică putere. Totodată, poate însemna că aureola pro-americană pe care şi-o arogă aceştia este una la fel de vopsită ca a maestrului Pacepa însuşi, iar în subterane altele sunt interesele. Larry Watts mai face cunoscut faptul că CIA obişnuieşte să verifice cu multă atenţie orice informaţie şi implicaţiile ei, chiar la interval de decenii. Aviz amatorilor.