Ziaristi Online prezinta aici interventiile directorului RAO, Ovidiu Enculescu si cea a ziaristului Victor Roncea impreuna cu mai multe expuneri ale istoricului Larry Watts.
Tomul ”Fereşte-mă, Doamne, de prieteni”, un tribut adus României de ziua sa tocmai de un american, a fost primit cu braţele deschise şi cu o curiozitate debordantă de oamenii politici, din administraţie şi din zona culturii care a luat parte, ieri, la lansarea care avut loc la Bistriţa. Discursurile celor care au luat cuvântul, ziaristul Victor Roncea, istoricul şi fostul şef SIE – Ioan Talpeş, realizatorul TV Oreste Teodorescu, directorul Editurii RAO – Ovidiu Enculescu, colonelul în rezervă Ioan Gaftone şi directorului Bibliotecii Judeţene – Oliv Mircea, au punctat valoarea şi importanţa rolului geopolitic al României scos în evidenţă de volum, dar şi curajul cu care un reputat istoric american le vorbeşte românilor despre ei
Evenimentul va avea loc în 1 decembrie, de la orele 17.00, la Hotel Metropolis. Invitaţii speciali care vor lua cuvântul sunt Ioan Talpeş, fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, Oreste Teodorescu, realizatorul emisiunii “Codul lui Oreste”, ziaristul Victor Roncea, directorul general al Editurii RAO, Ovidiu Enculescu, precum şi directorul Bibliotecii Judeţene, Oliv Mircea, şi colonelul în rezervă Ioan Gaftone.
Istoricul american Larry Watts, autorul celebrei lucrări apărute în traducere românească anul acesta la editura Rao – Fereşte-mă, Doamne, de prieteni /With Friends Like These (*), preda un curs la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Sociologie. Cursul se intituleaza „Dilema de securitate a României în timpul Războiului Rece”.
Un evreu, un american si un roman genereaza, fiecare in felul lui, adevarate seisme, pentru ca spun adevaruri demolatoare despre institutii si persoane si tot fiecare isi colectioneaza, cu aceasta ocazie, la capatul unei veritabile vanatori, dusmani redutabili.
“Disparitia romanilor de pe fata pamantului ar fi un pas inainte.” – Frederich Engels, Neue Rheinische Zeitung, 13 ianuarie 1849 (“Lupta maghiarilor”)
“Cunoscând faptul ca autorul se bazeaza pe o serie de documente importante, multe desecretizate recent, consideram ca aparitia urmatorului volum al Razboiului Clandestin al Blocului Sovietic cu România, poate oferi o perspectiva apropiata realitatii asupra unor evenimente si persoane privite pâna acum din cu totul alte unghiuri.”
Rudas Erno a fost pentru Tariceanu ce e Tismaneanu pentru Basescu
Exact ca în anii `50, există indexuri negre de persoane a căror imagine trebuie promovată şi a altora care trebuie denigraţi şi interzişi în spaţiul comunicării publice. Dreptul la exprimarea opiniei nu are şi corolarul dreptului de acces la mijlocul de a fi ascultat. Văd zilnic pe ecrane consultanţi, experţi, analişti despre care ştiu că sunt “rezervişti” ai unor structuri speciale străine. Unii au deja loc permanent în “grilă”. Toţi au devenit specialişti în problemele româneşti şi contribuie la bulversarea reperelor axiologice ale omului de rând.
Relațiile romano-maghiare au fost explicate corect, de curând, de către istoricul american Larry L. Watts, în cartea sa “Ferește-ma, Doamne de prieteni”. Maghiarii rămân o națiune “balama”, care închide și deschide ușa gâlcevii romano-ruse. In anii 50 rușii i-au folosit intens, uzând de promisiuni mai mult sau mai puțin voalate, pentru a întreține tensiuni, în acest timp insatuarân comunismul în ambele țări rivale.