Un meduz şi o meduză
de Mircea Platon
Caracteristic gândirii, regimurilor şi naturilor totalitare e să vadă în orice incident minor un sabotaj şi să proiecteze fantasma inamicului asupra oricărei fiinţe care, dintr-o pricină sau alta, deranjează.
Aflat, probabil, undeva pe o plajă, plictisindu-se să tot sape gropi cu lopăţica de plastic, VT îşi flexează bicepşii vigilenţei revoluţionare înfierând meduzele. În lipsa unui oponent real, dl VT înscenează o meduzomahie din care ţâşneşte victorios, punând la zidul castelului – nu de Kafka, ci de nisip – gelatinosul adversar: “Sunt mieroase, se strecoara insidios in spuma marii, sunt agentii perfecti ai neantului. Meduzele nu vorbesc, ci susura. Nu sunt capabile sa fie rechini. Sunt doar, vorba cuiva, plevuscile de la masa stapanilor. Isi prezinta mizerabilul venin drept elixir al iubirii. Meduzele nu stiu ce inseamna o batalie cinstita. Sunt invizibile, omniprezente, tentaculare si abjecte precum Securitatea.”
 |
| După cum se vede, chiar şi Perseu lupta cu Medusa îmbrăcat sumar |
Meduza “abjectă” precum Securitatea? Înlocuiţi “meduza” cu “chiaburul”, “evreul” sau cu orice alt duşman de clasă/rasă doriţi şi veţi obţine delirul totalitar dorit. Curat complot meduzo-masonic!
Mare noroc avem că VT luptă cu Securitatea şi comuniştii chiar şi când e la plajă. Luptă ca şi cum s-ar bronza: când cu faţa, când cu spatele. Propun aşadar ca IICMER să-i deconteze cheltuielile de vacanţă. Şi amenda pe care i-o va aplica, negreşit, Comisia pentru Combaterea Discriminării Meduzelor.
Nu de alta, dar când a fost invitat să dezbată chestiuni arzătoare – despre comunism! – cu intelectuali precum Paul Gottfried sau Larry Watts, VT a fugit cu coada bibliografică între picioare. De parcă ar fi văzut-o pe Medusa. Iată o mostră de gelatinitate estivală:
-
Vladimir Tismaneanu spune:Dl Larry Watts se poate confrunta cu istoricii romani (din tara ori din strainatate) care au pus sub semnul intrebarii interpretarea pe care o propune in legatura cu documentele respective. Cand va publica lucrarea respectiva in Statele Unite, o voi recenza (poate). Deocamdata, a ales sa publice in Romania. Eu traiesc si predau in Statele Unite, nu la Bucuresti.”
Confruntat cu evidenţa, fără posibilitatea de a se fofila, VT se leagana de pe un picior – academic – pe altul ca Peter Sellers in filmul Petrecerea.
Cum adică el activează SUA? Dar “Raportul final” ce e? Nu ne aminteşte mereu VT că e prigonit în România şi peste hotare din cauza faptului că a condamnat comunismul? Nu a “condamnat” în româneşte “comunismul” din România? Nu a fost şef pe linie ştiinţifică la IICMER? Nu i s-a decontat din bugetul statului activitatea “ştiinţifică” “anticomunistă” desfăşurată în România? Despre ce vorbim aici?
În rest, gâlceava lui VT cu meduzele îmi aminteşte de versurile formaţiei Parlament (cuvânt care dă fiori băsiştilor): “Un meduz şi o meduză/ Stau pe plajă buză-n buză/El propune, ea refuză…”
Sursa: Cotidianul via Ziaristi Online
Nota Z.O.: Ca atare, intelegem ca pana nu vor publica in SUA si Plesu, Liiceanu si Patapievici, Tismaneanu nu i va mai recenza pentru ca, “nu-asa?”, vorba lui Brucan, el traieste si preda in Statele Unite si nu la Bucuresti… Slava Domnului! Din nou, multumim, Larry Watts, ca ne-ai scapat de niste “puhoaie de cuvinte peste niste pustiuri de idei”!…
