Macovei şi Ponta, “ofiţerii acoperiţi” ai lui Băsescu. Preşedintele a redus la doi lista suspecţilor: o agentă SVR şi un racolat de SIE - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Macovei şi Ponta, “ofiţerii acoperiţi” ai lui Băsescu. Preşedintele a redus la doi lista suspecţilor: o agentă SVR şi un racolat de SIE

Monica Macovei transparenta fara CV de 5 ani la Parlamentul EuropeanMiercuri seară, la TVR 1, preşedintele Traian Băsescu a redus la doi lista candidaţilor prezidenţiali care ar fi sau ar putea să fi fost ofiţeri acoperiţi ai unui serviciu secret, sugerând că “suspectul de serviciu” ar fi activat în Justiţie în anii ’90. Din afirmaţiile făcute in aceeaşi emisiune rezultă şi că respectivul candidat ar putea să nu mai fie în prezent ofiţer sub acoperire al unui serviciu românesc.

După cum se ştie, atât Monica Macovei cât şi Victor Ponta au fost procurori, culmea, la aceeaşi Judecătorie, a Sectorului 1 Bucureşti. Diferenţa este că Ponta a fost din 1995 pânâ în 1998, după care a promovat la Secţia de Anticorupţie si apoi la Biroul de Combatere a Spălării Banilor, în timp ce Macovei a fost procuroare la Sectorul 1 în timpul regimului comunist, mai precis din anul 1984 – când intrase deja “în pâine” de doi ani la Procuratura Giurgiu fiind şi membră a PCR încă din facultate, de la 21 de ani – şi până în 1991, ulterior fiind transferată fără concurs la Cercetări Penale în cadrul Procuraturii Municipiului Bucureşti, apoi din 1993 la Parchetul General/ICCJ, de unde îşi dă demisia în 1997, având la activ în această perioadă un număr de nu mai puţin de 198 de dosare nesoluţionate. Controlul judiciar în urmă căruia Monica Macovei a demisionat “în semn de protest”, pentru a nu fi exclusă din magistratură, a relevat că lucrările nesoluţionate de Macovei aveau o vechime între 60 şi 1.030 de zile, conform datelor din Mapa Profesionala a fostei procuroare RSR Macovei – Gherghescu (foto jos), publicate de Mediafax şi Jurnalul Naţional.

Cum îl cunoaştem însă pe Băsescu, ţinta este, de fapt, Ponta, iar “dezbrăcarea publică” a acestuia ar putea veni ca un cadou, pe 20 septembrie, când premierul împlineşte 42 de ani. Aceasta poate explica şi graba cu care Ponta si-a depus semnăturile cu destul timp înainte de expirarea termenului legal. Cu toate acestea, după aprecierea noastră, “marea deconspirare” pe care Băsescu i-o forţează lui Ponta nu îi va aduce prejudicii candidatului PSD la alegerile prezidenţiale. Ba poate chiar dimpotrivă. Iată citatul în cauză:

“Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi” – a declarat Băsescu, printre altele, explicând şi că informaţia sa nu provine de la un serviciu secret:  “Să nu se aștepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete, nu poate fi așa ceva, dacă aș fi primit ceva de la un serviciu secret … Eu am ridicat problema dacă a fost un ofițer acoperit”. (Vedeţi la cotidianul.ro şi alte declaraţii pe aceeşi temă).

Fotografie Paris Victor Ponta 1990În perioada tinereţii sale, imediat după 1989, Victor Ponta a avut câteva aventuri nefericite în Franţa, perioadă în care se presupune că ar fi fost racolat de Serviciul de Informaţii Externe (SIE). Conform mamei sale, Cornelia Naum, actualul premier ar fi dormit două săptămâni în gara din Paris după care şi-ar fi găsit o mansardă ieftină în aceeaşi zonă. Cu toate acestea, într-o emisiune TV, mama actualului candidat prezidenţial a prezentat fotografia alăturată cu Victor Ponta, afirmând că a fost realizată la Paris, în 1990. După cum se vede, imaginea nu pare să fie nici dintr-o gară şi nici dintr-o mansardă soioasă. Conform unui material transmis presei de senatorul Valer Marian – la rândul său fost procuror -, sub forma unei Scrisori Deschise, publicate de cunoscutul jurnalistul Ovidiu Ohanesian, numele ofiţerului recrutor de la Paris ar fi Marin Bobeică.

Jurnalistul Emil Hurezeanu – despre care tot Traian Băsescu a afirmat, de asemenea, că este ofiţer acoperit al unui serviciu extern, fără a preciza steagul sub care activează – avea să afirme într-o emisiune de la DigiTv că l-a cunoscut pe Victor Ponta la Summitul NATO de la Madrid din 1997, unde tânărul procuror primise drept recompensă pentru câştigarea unui concurs ProTv o excursie cu oficialităţile şi presa, o modalitate de lansare în viaţa publică specifică combinaţiilor serviciilor speciale.

Despre Monica Macovei, candidata susţinută de Gabriel Liiceanu şi Vladimir Tismăneanu, generalul (r) SRI Aurel Rogojan, fost cadru activ la nivel înalt şi în fosta Securitate, afirma chiar zilele trecute într-un material publicat de cotidianul.ro sub titlul “Prezidenţiabili sub steaguri străine: Pe mâna cui dăm România?“, că candidata în cauză a primit un instructaj special “pentru misiuni secrete externe” în anii ’80, sugerând că în prezent ar putea fi un agent acoperit al serviciilor speciale ruseşti, respectiv a Serviciului rus de Informaţii Externe derivat din KGB (SVR – Sluzhba Vneshney Razvedki), care are cartierul general în districtul Yasenevo. Iată citatul în cauză:

“Un exemplar de candidat, însă, depăşeşte orice culme a tupeismului şi neruşinării. Cu un trecut nomenclaturist comunist, ceva mai discret, cu pregătire specială pentru misiuni secrete externe începută în anii ’80 şi continuată ulterior, a parcurs, după 1990, tenace şi cu capacitate de disimulare de domeniul patologicului, întreaga ierarhie a mişcărilor civice anticomuniste. Cu reputaţie, după unii discutabilă, de “port drapel al apărării drepturilor omului” şi “simbol al luptei împotriva corupţiei”. A fost ministru, în mai multe guverne, europarlamentar, funcţionar internaţional, disident în partidul care i-a dat întreaga susţinere şi, mai nou, are ambiţia să-şi completeze CV-ul şi cartea de vizită cu “Former candidate of Romanian President”. Asta dă bine, atât în dosarul din arhiva de la Yasenevo, cât şi în cel al subfilialei de la The Open Society Institute – Budapest, o altă “Mărie”, acoperită cu aceeaşi pălărie.

Procuroarea Monica Macovei a primit în 1992 prima bursă la Budapesta din partea Fundaţiei Soros, o reţea deschisă de informaţii şi influenţă creată de KGB în spaţiul occidental prin intermediul “front-man”-ului George Soros, miliardar maghiaro-american originar dintr-un cartier evreiesc al Budapestei.

Conform Mapei Profesionale invocate mai sus procuroarea Monica Gherghescu a plecat în străinătate în timpul regimului comunist atât în ţări occidentale cât şi de două ori în URSS. Astfel, conform sursei citate, Monica Gherghescu a efectuat vizite în perioada 1968 – 1974, în Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, cu părinţii, prin ACR. În anul 1975, în Ungaria, Italia, Elveţia, Austria, cu părinţii, prin ACR, 30 de zile. În 1978, în URSS, prin BTT, 15 zile, în 1979, RDG, cu părinţii, prin ACR, 20 de zile, în 1981 din nou în URSS, prin BTT, 15 zile, cu “preocupări în afara profesiunii”, după cum se semnalează, respectiv un articol în Revista Română de Drept (RRD) nr. 11/1981.

Tatăl Monicăi Macovei a fost colonel şi instructor la Secţia Militară şi Probleme de Justiţie, Sector MAI, a CC al PCR, la 30 decembrie 1971, de Ziua Republicii, fiind decorat de preşedintele RSR Nicolae Ceauşescu, prin Decretul 138/1971, art. 24,  cu Ordinului Steaua Republicii Socialiste România, conferit pentru merite deosebite “tovarăşului Vasile R. Gherghescu, consultant specialist în aparatul Consiliului de Stat”, aflat pe o listă mai lungă de colonei şi generali de Securitate, dintre care nu lipseşte celebrul Nicolae Pleşiţă. Conform informaţiilor veteranilor serviciilor speciale, colonelul Gherghescu a fost “tras pe dreapta” după fuga agentului sovietic Ion Mihai Pacepa, în anii ’80 fiind cunoscut drept “securistul Uzinei Semănătoarea”.

Monica Macovei este membru de Onoare al asociației homosexualilor, lesbienelor, bisexualilor şi transexualilor din România, “ACCEPT“, din 1998, conform CV-ului său disponibil prin Agenţia naţională de presă Agerpres la 29 mai 2014, fapt făcut uitat în CV-ul “creştin-democrat” de pe site-ul personal. Deşi Monica Macovei este şi membru fondator al organizației Transparency International (plus SAR, GDS, ETC) şi membră a Parlamentului European din 2009, a uitat în toată această perioadă să-şi informeze colegii în mod transparent că a fost procuroare a Republicii Socialiste România şi membră a Partidului Comunist Român timp de 9 (nouă) ani, aproape de două ori mai mult decât a fost membră a Partidului Democrat Liberal (foto sus).

Într-o ceartă cu ecouri de la Parlamentul European, fosta europarlamentară Elena Băsescu, admonestată de Monica Macovei drept “fata lui tata” i-a replicat acesteia că “mai bine ar spune cu ce bani îl ţine la Londra pe fiul ei, Radu Remus Macovei, în cheltuieli extravagante”…

Material compilat din surse deschise de Ziaristi Online

Juramant procuror comunist Monica Macovei Gherghescu

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.