Maria Egipteanca sau calea de la păcat la sfințenie. Pilde în vremuri de coronavirus. Gând de duminică cu porțile închise pentru credincioși - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Maria Egipteanca sau calea de la păcat la sfințenie. Pilde în vremuri de coronavirus. Gând de duminică cu porțile închise pentru credincioși

The Life of Blessed Mary of Egypt, 19th cent.

de Elena Solunca Moise

Cu Sfântul Ioan Scărarul am deprins urcușul duhovnicesc pe care îl putem parcurge pentru a ne împărtăși cu lumina Învierii Domnului Iisus Hristos care ne-a redat înveșnicirea vieții. De la viața Cuvioasei Maria Egipteanca putem deprinde drumul de la o viața păcătoasa la una a sfințeniei spre a vedea cum Domnul vrea ca tot omul sa se elibereze de întunericul păcatelor ca nimeni sa nu piară pentru ca Părintele ceresc nu a făcut zidirea spre a o distruge. Cel însingurat de turma, pierdut, asemenea oii rătăcite, sau a drahmei pierdute sau a celui care, prin felul in care traiste in fărădelegi merita mai curând focul cel veșnic, dar Domnul nu-l trimite acolo. Scria David:”Certatu-m-a Domnul, dar morții nu m-a dat. De aceasta data, in pilda Cuvioasei Maria Egipteanca deslușim rostul ziditor din împerecherea numelor – Maria, doamna și stăpâna; egipteanca împuternicită să amaneteze păcatul pentru a-l converti intr-un mod de trăire demn de vocația omului de stăpânitor al creației. Maria era o tânără frumoasă din Alexandria Egiptului care apucat-o pe căile rătăcirilor si a făcut-o cam de la vârsta de 17 ani. Astfel si-a cheltuit in desfrânări tinerețea, până când Domnul a ajutat-o a se îndepărta de aceasta viață pentru a se consacra adevăratei chemări a omului cum a îndemnat Hristos: Fiți desavarsiti cum Tatal vostru Cel Ceresc desavarsiti este. A fost așa cum spune Sf. Ioan cel cu cuvintele de aur intr-una din rugăciunile sale de mulțumire: anume ca Dumnezeu poate face din noroi boabe de mărgăritar si din fiu al gheenei,fiu al imparatiei cerurilor. Convertirea, metanoia s-a petrecut simbolic la sărbătoarea Inaltarii Sfintei Cruci, când creștinii din Alexandria au făcut un pelerinaj la Ierusalim. Cu gândul la noi aventuri, Maria s-a amestecat printre calatori, nu din motive binecuvântate, cat cu gândul la plăcerile cu care urma a-și petrece timpul. Au sosit la Ierusalim chiar de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci când toată lumea se grăbea să intre în Biserica Sfântului Mormânt ca sa participe la slujba Liturghiei. Atunci, o putere nevăzută a țintuit-o afară de s-a cutremurat, conștientizând-si viața copleșita de păcate. In apropiere se afla o icoana infatisand-o pe Maica Domnului. Privind-o, Maria a îngenuncheat, spunând ca de i va îngădui sa intre in locașul sfânt, isi va schimba total viața.

Domnul Dumnezeu i-a ascultat ruga, Maria s-a închinat la Lemnul Sfintei Cruci după care s-a ținut de cuvânt, a plecat din Biserica apucând-o spre apa Iordanului. A intrat în biserica Sfântului Ioan Botezătorul, s-a împărtășit după care a trecut înapoi Iordanul având la ea doar trei pâini și jumătate. Rămasa în pustiu a petrecut în nevoință timp de 47 de ani, pustia fiindu-i loc de loc de pocăință. Aici a întâlnit-o Ava Zosima, care căuta pe cineva care sa-l intreaca in duhovnicie si a rămas uimit văzând-o cum atunci când ruga se înalta de la pământ. Această istorisire arata fara putere de tăgada cum o păcătoasă a putut deveni o mare sfântă prin lucrarea pe care o face pocăința, harul lui Dumnezeu dimpreună cu efortul propriu de trăitori intr-o lume a păcatelor. Viața ei a fost relatata de către Patriarhul Sofronie al Ierusalimului care a auzit-o și el prin mănăstirile din preajma Ierusalimului și Bethlehemului. Povestea vieții ei este citita in Postul Mare, indata după dumineca Sf. Ioan Scărarul pentru a vedea prea bine cum Domnul vrea ca „toți oamenii sa se mântuiască si la cunoștința adevărului sa vina”. Dacă privim cu atenție la tinerețea ei petrecută vreme de 17 ani în plăceri, departe de cuvintele Evangheliei, de adevăratele bucurii pe care trebuie să le aibă un om care este aproape de Dumnezeu, am putea să o judecăm pripit , să găsim cuvinte nepotrivite față de acest fel de a viețui. Dacă privim ceilalți 47 de ani ai vieții ei, anii trăiți într-un ritm duhovnicesc cum rar mai întâlnim, ne minunăm.

Pentru a pune în evidenta importanța exemplului vieții ascetice a Cuvioasei Maria Egipteanca, Părinții Bisericii au rânduit ca, a V-a duminică a Postului Mare să-i fie închinată. Slujbele săptămânii care prefațează această duminică vorbesc despre nevoințele sale, despre profunzimea pocăinței ei și ne-o așează înainte ca un model de viață aleasă și curatarea păcatelor cu lacrimi de pocăința. Petrcand in post cu rugăciune de-a lungul a altor 17 ani a trăit duhovnicește atât de intens astfel ca nu a simțit nevoia de hrana sau haine, intr-o totala dăruire lui Dumnezeu. Când Domnul a dorit, l-a întâlnit pe părintele Zosima căruia i-a povestit pe îndelete viața așa cum a fost. Din relatarea ei aflam cat de grea este lupta pentru debarasarea de păcatele devenite mod de a trai. Mărturisește ca „ se aprindea foc înlăuntrul inimii mele patinase, ce mă ardea toata din toate pârtile si pofta amestecării mă silea… Mai mult după lepădarea de pacte mai cumplita si insuportabil de suportat e pofta care le actualizează intr-un scenariu al infernului din sufletul care vrea sa se elibereze. Intelectul monah, auzind-o cum povestea a fost impresionat de viața sa cu valoare de model de autentica pocăința, cheia imparatiei cerurilor, care nu este asemenea celor ale acestei lumi, nu este, cum spune Apostolul neamurilor, „ mâncare sa băutura, ci dreptate, pace si bucurie in Duhul Sfânt”, iar apostoli, la rândul lor sunt ca „slujitori ai lui Hristos si ca iconomii ai tainelor lui Dumnezeu”.

Cuvioasa Maria Egipteanca a străbătut spinosul drum de la desfrânare la sfințenie și lupta ei, una pe viață și pe moarte, este deosebită de valoroasă pentru cunoașterea firii omenești în complexitatea ei subtilă și, totodată, a procesului de îndumnezeire prin recuperarea chipului lui Dumnezeu din fiecare.  E o duminică cu ușile bisericilor încă închise. O duminică dinaintea Intrării Domnului în Ierusalim când I s-a cântat: Osana, Osana, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului. Să luăm aminte la exemplul Sfintei Maria Egipteanca și la ce tot ce se întâmplă în jurul nostru, cu vrerea Tatălui ceresc. Și-apoi să ne întoarcem cu toții, cu dor, la Biserică!

Elena Solunca Moise

Sursa: Ziaristi Online

Print Friendly, PDF & Email

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.