“Am plecat de acasa, în armată, la vârsta de 22 de ani, în anul 1937. În toată această perioadă am fost înrolat 2 ani în armată, 2 ani am facut concentrări, urmând apoi să particip timp de 4 ani la cel de al II- lea Război Mondial, luptând împotriva Rusiei.”
“Antonescu a refuzat să accepte că Romania fusese invinsă; mai dorise incă să se targuiască cu Aliaţii. Susţinuse că romanii nu puteau avea incredere in Uniunea Sovietică, dar regele Mihai i-a replicat că sunt nevoiţi să se increadă in Soviete şi că el işi asumă răspunderea procedand astfel.”
În circa 70 de ani au fost ucişi circa 180 de milioane de oameni nevinovaţi, ceea ce înseamnă aproape 3 milioane de persoane nevinovate ucise anual. Modernitatea se prezintă, iată, în faţa scaunului judecăţii civilizaţiilor cu o asemenea tragică performanţă. Să ne mai amintim că la Katin au fost ucişi 20 000 de ofiţeri polonezi, iar la Fântâna Albă, în Bucovina românească, au fost ucişi în două ore, 3000 de români neînarmaţi doar pentru că voiau să fie români, să părăsească teritoriile ocupate de sovietici, după ce tot sovieticii difuzaseră ştirea că o atare plecare este îngăduită de noua guvernare bolşevică.
Ofensiva generala pe frontul Prutului, denumita Operatiunea München, era planuita pentru 2 iulie. Lovitura principala urma sa fie data de experimentata Armata 11 germana, cu Corpul de Cavalerie roman (Brigazile 5 si 6 Cavalerie) si Corpul 11 german (Diviziile 76 si 239 Infanterie germane, Diviziile 1 Blindata si 6 Infanterie romane) spre Moghilev Podolsky. Trupele romane au suferit pierderi grele in timpul acestor lupte: 22.765 de oameni (4.271 morti, 12.326 raniti si 6.168 disparuti) si 58 de avioane. Pierderile sovietice se ridica la 17.893 (8.519 morti si disparuti si 9.374 raniti).
În tendinţele de cucerire, în aşa-numitele misiuni istorice care-şi caută marginile naturale nu e nimic dedesupt decât pur şi simplu neştiinţa şi gustul de spoliare. În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în războaie ceea ce-i lipseşte în chiar sufletul lui; sub nici o zonă din lume nu va găsi ceea ce Dumnezeu i-a refuzat, sau mai bine zicând ceea ce Dumnezeu a voit ca să fie rezultatul muncii a multe generaţii dedate la lucru.
Un blogger pe post de avertizor public privind situatia romanilor din Harghita si Covasna – Dan Tanasa din Sfantu Gheorghe, si un portal al jurnalistilor total independenti – Ziaristi Online, cu sprijinul putinilor aparatori ai tarii din presa si politica, au reusit sa oblige Guvernul sa modifice aberanta Hotarare 403/2010 prin care se legitima pe sub mana “Tinutul Secuiesc”. Evenimentul s-a petrecut miercuri, pe tacute, fara a se oferi explicatii guvernamentale, in contextul in care, anterior, Guvernul Romaniei facuse recurs la o decizie de anulare a Hotararii de catre Curtea de Apel Brasov.
Informatia Harghitei precum si Forumul Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures desminteau inca de ieri, prin comunicate de presa separate, implicarea lor in aceasta actiune si cereau responsabilizarea autorilor unui asemenea demers periculos.
UMRL: “Din semnarea acestei declaraţii de la Budapesta, s-ar putea deduce că noi, românii, suntem de acord cu aceste doleanţe maghiare. Noroc că aceşti 6 semnatari nu reprezintă poporul român, sub nici o formă, decât pe ei înşişi.”
Aşa se începe, în zilele noastre, destructurarea unei ţări. Se fac mari adunări populare care degenerează în conflicte deschise între persoane ca apoi să fie justificată o intervenţie străină sau să se internaţionalizeze un conflict ce de fapt nu există decât în mintea celor ce-l provoacă.
„Prima operaţie a frontului român a fost un bombardament foarte puternic al aviaţiei germano-române executat în ziua de 22 iunie 1941 la orele 4 dimineaţa, distrugând la teren circa 400 de avioane sovietice. În zilele următoare armata a 11-a a facut trei capete de pod peste Prut la Ştefăneşti, Sculeni şi Ungheni.”