Premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit la alegerile prezidenţiale de duminică, s-a declarat “mulţumit” de existenţa mişcării de contestare a regimului său, considerând-o o “bună experienţă”, înainte de a sublinia că “majoritatea” îl susţine, relatau vineri agenţiile ruse, preluate de AFP.
“Eu sunt foarte mulţumit că această situaţie există”, a spus el, întrebat despre valul recent de contestare din Rusia, în cursul unui interviu cu presa străină. “Acest lucru înseamnă că autorităţile, puterea executivă şi reprezentanţii trebuie să acţioneze cu vivacitate la ceea ce se întâmplă în ţară, la starea oamenilor şi să răspundă la aşteptările lor”, a adăugat acesta.
Putin, care doreşte să revină la Preşedinţie pentru a realiza al treilea mandat al său după cele din perioada 2000-2008, este sigur că are sprijinul majorităţii ruşilor, chiar şi în marile oraşe şi în clasa mijlocie, unde opoziţia ar fi mai populară. “Consideraţi că acolo populaţia este împotriva mea? În ce sondaje? Acolo am doar mai puţini partizani, dar (aceştia) sunt oricum majoritari”, a apreciat Putin.
Vladimir Putin, care este premier din 2008, anul în care a părăsit Kremlinul pentru că nu putea efectua un al treilea mandat consecutiv de preşedinte, este considerat favorit la alegerile prezidenţiale de duminică, în pofida unei mişcări de contestare fără precedent de la sosirea sa la conducerea statului rus în 2000.Cu cine se “bate” PutinÎntreaga luptă a opozanţilor lui Putin se dă tocmai pe aspectul organizării unui tur secund. Citizen Observer, una dintre cele mai active ONG-uri din campania electorală, are ca principal obiectiv să îl împiedice pe Vladimir Putin, în vârstă de 59 de ani, să câştige fără a fi exclusă frauda electorală, cele 50 de procente de care are nevoie. Cine, însă, ar putea fi un contracandidat serios pentru actualul prim-ministru este altă problemă. Potrivit presei internaţionale, niciunul dintre ceilalţi patru candidaţi nu este un competitor real pentru cel care este, de 12 ani, conducătorul de facto al Rusiei.
În total, poporul rus va putea alege între cinci candidaţi: Vladimir Putin (Rusia Unită), Ghennadi Ziuganov (Partidul Comunist), Vladimir Jirinovski (Partidul Liberal-Democrat), Serghei Mironov (Rusia Justă) şi Mihail Prohorov (independent).

Sondaje Alegeri Rusia

Candidaţi:                              28 Ian. 12     5 Feb. 12     12 Feb. 12    19 Feb. 12

Putin V.                                         51,7             53,3               54,7               53,5
Zyuganov G.                                  8,3             10,3                 9,2               10,8
Zhirinovsiky V.                             7,4               8,2                 8,0                 8,9
Mironov S.                                    4,3                3,3                 5,0                 4,3
Prohorov M.                                 4,1                4,6                 5,8                  5,6
Nu voi merge la vot                    11,7               9,8                 8,1                  7,8
Mi-e greu să răspund                10,1               9,8                 8,4                 8,0

Frauda electorală, o problemă deloc nouă în peisajul rus

Una dintre principalele teme premergătoare scrutinului din 4 martie este frauda electorală, un subiect deloc nou în peisajul rus. Organizaţia Citizen Observer a obţinut acces la urne, iar în locurile în care se aşteaptă să fie sau vor fi reclamate cele mai mari fraude vor fi trimise vedete. Inna Kurtzukova, directoarea acestui ONG, are de gând să o scoată la înaintare pe vedeta de televiziune Xenia Sobchak. Tatăl ei a fost Anatoli Sobchak, mentorul lui Vladimir Putin, iar despre Xenia se crede că ar fi fina actualului premier rus, scrie The Telegraph.
Împiedicarea fraudei electorale nu este o luptă unilaterală, în ea a intrat şi Vladimir Putin. Acesta a comandat 200.000 de camere web, în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, după ce le-a promis oamenilor că vor avea imagini din toate secţiile de votare, transmite Russia Today.
Chiar şi aripa tânără a Rusiei Unite, partidul din care face parte Putin, a lansat un site în acest sens, numit “Alegeri corecte”. Mai mult o companie a creat o aplicaţie pentru iPhone, care le permite ruşilor să semnaleze urgent orice neregulă pe care o sesizează la vot.
De asemenea,  marile puteri ale lumii, în frunte cu Statele Unite, continuă să fie rezervate vizavi de legitimitatea pe care o va avea Putin la întoarcerea lui la Kremlin şi şansele ca alegerile prezidenţiale să fie unele corecte.
Majoritatea protestelor din ultima vreme s-au organizat tot împotriva fraudei. Un aspect care a fost evident de fiecare dată când oamenii au ieşit în stradă a fost acela că ei nu par să susţină niciun alt candidat, ci vor doar să-şi exprime părerea faţă de actuala putere, reprezentată de Vladimir Putin. Cu doar o săptămână înaintea alegerilor, zeci de mii de moscoviţi au format un lanţ uman de 16 kilometri în centrul capitalei ruse.

Provocările noului mandat al lui Putin

Protestatarii vor fi una dintre primele griji ale actualului premier odată întors la Preşedinţie, pentru că Putin va trebui să găsească o cale să comunice cu acest segment al populaţiei. Totodată, există provocarea modernizării Rusiei, o problemă care nu mai suportă amânare şi care trebuie adaptată la contextul crizei economice. La fel ca în campania electorală, politica externă va fi prioritară în acest nou mandat al lui Putin şi se aşteaptă ca ea să privească spre est, şi nu spre Uniunea Europeană sau Statele Unite. Dialogul cu SUA se va schimba cu siguranţă, pentru că liderul rus are un discurs mult mai dur la adresa americanilor faţă de Dmitri Medvedev.

Putin confirmă numirea lui Medvedev ca premier dacă va fi ales preşedinte

Premierul rus Vladimir Putin, a confirmat că actualul şef al statului, Dmitri Medvedev, îl va înlocui în postul de prim-ministru, conform unui acord încheiat în trecut.
“Aşa cum am spus, dacă cetăţenii ţării îmi acordă încrederea pentru postul de preşedinte al ţării, atunci îl voi propune pe Medvedev ca şef al Guvernului Rusiei”, a declarat Putin în interviul publicat pe site-ul Guvernului rus.
“De ce este neobişnuit? Noi spunem clar şi cinstit ţării ceea ce propunem”, a adăugat liderul rus.
Vladimir Putin, care este premier de aproape patru ani, este marele favorit al alegerilor prezidenţiale de duminică, iar susţinătorii săi contează pe o victorie din primul tur.
Putin a precizat că a convenit de mult timp cu Medvedev cu privire la acest scenariu, care prevedea că cel mai popular dintre ei va candida la Preşedinţie în 2012.
“Am convenit în trecut că unul dintre noi va fi candidat la prezidenţiale”, a povestit Putin. “La sfârşitul anului trecut, era clar că popularitatea servitorului vostru era superioară celei a lui Medvedev”, a continuat el.
“În calitate de reprezentanţi ai aceleiaşi forţe politice, trebuie să acţionăm solidar, nu pe baza intereselor personale (…), trebuie să apreciem cine are cele mai multe şanse, cui îi vor acorda cetăţenii încrederea”, a precizat Putin, explicând de ce a acceptat Medvedev să nu mai candideze.

Putin nu s-a hotărât dacă va rămâne mai mult de 20 de ani la putere

Vladimir Putin a declarat că nu s-a hotărât dacă va rămâne mai mult de 20 de ani la putere, ceea ce ar putea fi normal dacă ruşii vor, potrivit unui interviu difuzat vineri.
Putin a precizat, într-un interviu pentru presa străină al cărui text a fost difuzat de Guvernul rus, că nu a decis dacă va candida şi la alegerile prezidenţiale din 2018, pentru a rămâne astfel 24 de ani la putere, dar a adăugat că această perspectivă nu i se pare şocantă.
“Ar fi normal, dacă totul este bine, dacă le place oamenilor. Nu ar fi normal dacă oamenilor nu le-ar plăcea, dacă lucrurile nu stau bine, dacă persoana se agaţă de fotoliul său şi încalcă legea” , a explicat el.
“Nu ştiu dacă vreau să rămân (la putere) timp de 20 şi ceva de ani. Nu am decis încă. Pentru moment este vorba despre alegerea preşedintelui pentru următorii şase ani”, a declarat el.

Noul premier român doreşte să revigoreze relaţiile româno-ruse

Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a purtat o convorbire telefonică cu şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, despre diverse aspecte ale cooperării bilaterale.
România şi Rusia se află într-o relaţie bilaterală destul de rece, în special provocată de nemulţumirea Moscovei vizavi de amplasarea scutului antirachetă al NATO în România, stat riveran la Marea Neagră.
“În cadrul discuţiei, au fost abordate o serie de probleme actuale de pe agenda bilaterală, inclusiv în contextul necesităţii identificării unor soluţii la problemele nerezolvate şi a avansării în cooperarea practică ruso-română”, arată Ministerul rus al Afacerilor Externe, într-un comunicat de presă.
Convorbirea telefonică a avut loc la iniţiativa părţii române, MAE rus neoferind mai multe detalii despre conţinutul dialogului.
După Revoluţia din 1989 şi destrămarea URSS, România şi Rusia au avut relaţii bilaterale destul de reci din cauza unei moşteniri istorice, multe dintre probleme bilaterale nefiind rezolvate nici până în prezent.
De asemenea, ambasadorul Oleg Malghinov a vorbit despre dezvoltarea relaţiilor dintre ţara noastră şi Rusia, având în vedere că suntem stat membru UE şi NATO şi avem un rol important pe plan regional, în special în zona Mării Negre.
Decretul de numire în funcţie a unui noului ambasador al Federaţiei Ruse în România a fost semnat în luna decembrie a anului trecut, de preşedintele rus Dmitri Medvedev, desemnându-l în acest post pe diplomatul Malghinov. Noul ambasador lucrează în diplomaţie din 1979, timp în care a deţinut posturi la Moscova şi în străinătate, potrivit site-ului MAE rus. Malghinov a fost decorat de preşedintele rus “pentru un serviciu impecabil” şi merite în realizarea cursului de politică externă a Federaţiei Ruse.
Fostul ambasasor al Federaţiei Ruse, Aleksander Ciurilin, şi-a încheiat misiunea în România dupa un mandat de aproape cinci ani şi jumatate, în timpul căruia relaţiile politice bilaterale au fost distante.
“Avem în vedere relaţia cu Rusia şi avem şi soluţii. În ceea ce priveşte relaţia economică la nivel privat, lucrurile merg normal. Relaţia economică la nivel interstatal arată un deficit în defavoarea României pentru că importăm gaze şi materii prime. În planul abordării bilaterale a problemelor de securitate regională sau stabilitate în jurul Mării Negre, aici într-adevăr agenda nu este suficient de completă. Sunt anumite paliere pe care trebuie acţionat foarte repede. Marea majoritate ţin însă de acest plan al cooperării şi al dialogului bilateral pe teme de securitate. Suntem un stat cu mai multe responsabilităţi în planul securităţii regionale. Rusia în mod categoric are un rol de jucat. Evident că interesele sale se circumscriu anumitor priorităţi. Este clar că aceste teme nu pot să lipsească din plan bilateral, nu cred ca au fost suficient fundamentate”.

Băsescu doreşte să consolideze dialogul cu Rusia

Mai mult, preşedintele Traian Basescu declara la reuniunea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, că România doreşte un dialog cu Rusia, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare. “În perioada următoare, credem că se cuvine să ne regăsim şi cu Federaţia Rusă în promovarea aceloraşi valori ale spiritului european, pe linia evoluţiilor pozitive înregistrate deja în relaţiile economice bilaterale. Aşa cum am arătat în repetate rânduri, România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare, în spiritul unui dialog deschis şi european, care să ţină cont atât de profilul internaţional, cât şi de interesele fiecărui stat”, a precizat şeful statului.
Timp de 17 ani, niciun şef de stat rus nu a vizitat România. Prima vizită a unui preşedinte rus în România a avut loc în aprilie 2008, când Vladimir Putin a venit la Bucureşti pentru a participa la summitul Consiliului NATO-Rusia.