O lucrare monumentala, “Enciclopedia regimului comunist”, aparuta la Institutul National pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Romane, condus de energicul profesor Radu Ciuceanu, fost detinut politic si istoric de marca al Romaniei, a ajuns la volumul al II-lea. Primul volum a fost lansat in aula Academiei Romane. Vedeti: VIDEO. Lansarea Enciclopediei regimului comunist din Romania la Academia Romana. O lucrare INST. Portalul Ziaristi Online publica prefata acestei impresionante lucrari care constituie un adevarat Raport al comunismului bolsevic, ocupant sangeros al Romaniei, si va recomanda sa cumparati cartea chiar de la INST, la un pret modic. Felicitam echipa prestigiosului institut care implineste anul acesta 20 de ani de fiintare. Multi inainte!
PREFAŢĂ
de OCTAVIAN ROSKE
La începutul anului 2006, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române (INST) lansa programul de cercetare România 1948-1989. Enciclopedia regimului comunist. Trei direcţii tematice alcătuiau conturul programului. Prima, Forme de rezistenţă antitotalitară, urmărea să analizeze originile, formele şi dinamica manifestărilor anticomuniste până la prăbuşirea regimului în 1989. Printre obiectivele cercetătorilor care se ocupau de această temă se aflau întocmirea unei liste a grupurilor de rezistenţă armată, reconstituirea componenţei formaţiunilor pe toată durata activităţii lor, stabilirea unei tipologii a organizaţiilor anticomuniste în funcţie de capacitatea lor organizatorică şi de posibilităţile de mobilizare a forţelor, realizarea unor hărţi în care să se regăsească atât spaţiile de refugiu, cât şi locurile în care au avut loc confruntări cu forţele de represiune. Cercetarea ar fi urmat să se aplece şi asupra altor forme de rezistenţă, de la proteste individuale exprimate prin răspândire de manifeste sau difuzarea unor texte prin care era contestată politica regimului comunist până la acţiuni de amploare, care luaseră forma unor greve sau demonstraţii. Pentru realizarea acestei teme, cercetătorii INST urmau să întreprindă investigaţii în arhive, să apeleze la izvoarele orale care mai puteau oferi informaţii despre experienţa rezistenţei anticomuniste, să utilizeze sursele bibliografice de care istoriografia română dispunea în acel moment. Proiectat să apară la începutul anului 2014, primul volum din seria consacrată rezistenţei anticomuniste va completa bibliografia subiectului la care până acum INST şi-a adus o substanţială contribuţie. Ar putea fi amintite în acest sens culegerile de documente despre rezistenţa armată din Banat, Bucovina, Dobrogea, Oltenia, Maramureş, Munţii Apuseni şi Munţii Făgăraş, dar şi memoriile unor participanţi la rezistenţa anticomunistă, precum Ion Baurceanu, Andrei Bontaş, Radu Ciuceanu, Constantin Lăţea, Lucian Plapşa, Mihai Timaru, Gabriel Ţepelea, Gherasim Ţic.
A doua temă, Instituţii, mecanisme şi forme de represiune, a avut ca obiectiv analiza cadrului legislativ care a guvernat acţiunile represive, radiografia instituţiilor care au gestionat diversele etaje ale represiunii, identificarea locurilor de detenţie, de la spaţii de anchetă şi penitenciare până la colonii de muncă şi localităţi folosite ca domiciliu obligatoriu, identificarea funcţiilor de decizie şi execuţie angrenate în aparatul de supraveghere, anchetă şi pedeapsă, prezentarea grupurilor-victimă, de la partide politice scoase în afara legii la culte sau asociaţii religioase, de la minorităţi etnice la grupuri profesionale, descrierea cadrului antropologic al mediului concentraţionar, analiza dinamicii acţiunilor represive oglindite în numărul de arestări, condamnări, internări administrative, deportări, fixări de domiciliu obligatoriu, descifrarea raporturilor dintre presiunea ideologică şi aplicarea măsurilor represive, dintre factorul politic şi instituţiile investite cu funcţii represive, dintre determinările externe şi opţiunile liderilor de partid de la Bucureşti în stabilirea accentelor care au provocat înteţirea sau relaxarea măsurilor represive.
Ca şi în cazul primei teme, cercetarea intenţiona să ilustreze, mai ales cu ajutorul hărţilor, fotografiilor şi documentelor de arhivă, istoria represiunii în regimul comunist din România. Pentru completarea informaţiilor, cercetătorii puteau folosi volumele apărute, începînd cu anul 2001, sub egida INST, sub titlul Mecanisme represive în România, 1945-1989. Dicţionar biografic. Conceput ca un proiect editorial de amploare, Mecanisme represive conţine o listă a persoanelor responsabile de actele represive, de la anchetatori ai Securităţii şi Miliţiei la magistraţi şi procurori, de la comandanţi de penitenciare la gardieni care au comis abuzuri şi ilegalităţi, de la demnitari la activişti de partid care au instigat la acte de violenţă împotriva unor grupuri sau persoane. Sunt prezente în acest dicţionar biografic şi numele victimelor, de la cei anchetaţi şi arestaţi până la cei condamnaţi, internaţi administrativ, deportaţi sau trimişi în domiciliu obligatoriu. Spre deosebire de alte demersuri, dicţionarul Mecanisme represive foloseşte ca surse de informaţii numai volume editate, cele mai multe dintre ele după 1989. Fiecare informaţie este însoţită de sursa bibliografică, neconcordanţele, mai ales în ce priveşte datările, fiind menţionate în text. Lista volumelor consultate a crescut pe măsură ce s-a avansat cu editarea celorlalte litere. Dacă în 1995, în cadrul cercetării ce a premers redactării dicţionarului, se înregistrau 187 de volume care conţineau informaţii despre autorii sau victimele represiunii, primul volum din Mecanisme represive, care se oprea la litera C, se baza pe fişele culese din 317 surse. Redactarea volumelor ulterioare a continuat în paralel cu fişarea apariţiilor editoriale de după anul 2000, ajungându-se la al doilea volum din Mecanisme represive, D-G, la 361 de surse. Pentru cel apărut în 2004, consacrat literelor H-L, au fost utilizate 438 de surse, pentru M, 443, pentru N-O, 520, pentru P, apărut în 2007, 532, iar pentru Q-R şi S-Ş, apărute în 2008 şi 2009, au fost folosite 688 de surse. Ultimul volum, T-Z, apărut la sfârşitul anului 2011, a folosit aceeaşi bază de date. Printre învăţămintele trase în urma realizării acestui proiect editorial, derulat de-a lungul unui deceniu, se află şi îndemnul la o mai mare prudenţă în absolutizarea acurateţei informaţiilor din scrierile memorialistice. Pe de altă parte, nici informaţiile de arhivă nu oferă o mai mare siguranţă, uneori transcrierea datelor biografice sau a celor legate de activităţile din mişcarea de rezistenţă fiind defectuoasă. Informaţiile culese cu mijloacele specifice istoriei orale, utile în descifrarea trăirilor în universul concentraţionar sau a experienţelor-limită care au marcat lupta de rezistenţă, trebuie de asemenea verificate atent, înainte de a fi luate ca repere pentru restituiri biografice. Apariţia, în noiembrie 2011, a primului volum din seria România 1948-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea poate fi văzută şi ca o întregire a cercetării experienţei carcerale, pe care cele nouă volume din Mecanisme represive au prezentat-o publicului pe parcursul unui deceniu, folosind perspectiva biografică.
În sfârşit, a treia temă, Dinamica instituţiilor îşi propunea să analizeze evoluţia principalelor instituţii care au constituit articulaţiile sistemului comunist, tipurile de interconexiuni sau subordonare instituţională, formarea elitelor cu funcţii de conducere în aparatul decizional, raporturile dintre agenda ideologică şi dezvoltarea instituţională, dintre determinările economice şi voinţa politică a liderilor de partid, dintre reorientările de politică externă şi metamorfozele aparatului de stat. Traseul investigaţiei era marcat de câteva interogaţii majore la care membrii echipei de cercetare erau invitaţi să găsească cele mai bune răspunsuri: Pot fi stabilite cu certitudine începuturile şi evoluţia pe etape a fiecărei instituţii? Se poate reconstitui succesiunea conducătorilor investiţi să gestioneze instituţia respectivă? Dar modul de numire sau demitere, pentru conducătorii în cauză? Având în vedere rolul persoanelor care au deţinut funcţii de conducere, cercetătorii angrenaţi în această temă au înţeles că, dincolo de profilul instituţional, era necesar să se alcătuiască şi o schiţă biografică a celor mai reprezentativi conducători de instituţii. De aici şi dificultatea demersului, pendularea între profilul instituţional şi traseul biografic impunând exigenţe mai mari cercetătorului. Finalizat în 2011, proiectul de cercetare urmează să fie publicat la sfârşitul anului 2012, sub coordonarea lui Dan Cătănuş, în volumul România 1948-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste.
Consacrat celei de-a doua teme de cercetare, represiunea în timpul regimului comunist, volumul de faţă pune în continuare la dispoziţia cititorilor şi a specialiştilor în domeniu informaţii despre locuri de detenţie, penitenciare (la articolele Făgăraş, Focşani, Galaţi, Gherla, Giurgiu, Huşi, Iaşi, Işalniţa, Jilava, Lugoş, Mărgineni, Miercurea Ciuc, Mislea, Ocnele Mari, Odorheiul Secuiesc, Oradea, Oraviţa); colonii de muncă (Florica, Frecăţei, Gai, Grădina, Hârşova, Iţcani, Kilometrul 31, Lucăceşti, Măgurele, Medgidia, Mircea Vodă, Mustaţa, Nazarcea, Năvodari, Nistru, Oneşti, Ostrov, Ovidiu); centre de anchetă (Malmaison); centre de detenţie (Ghencea, Hălmagiu, Jimbolia, Mogoşoaia); detaşamente de muncă (Hunedoara, Livezeni, Lupeni); localităţi folosite ca domiciliu obligatoriu (Fălticeni, Feteşti, Flămânda, Frăteşti, Frumosu, Frumuşiţa Nouă, Fundata, Fundulea, Găeşti, Găineşti, Gâldău, Gogoşari, Gostinu, Gura Ialomiţei, Jegălia, Lăteşti, Malu, Marginea, Mărculeşti, Măzăreni, Mihăileşti, Mizil, Modelu, Movila Gâldăului, Olaru, Onceşti); forme de represiune (genocid). Mai multe articole din acest volum au ca subiect victimele represiunii, de la grupuri sociale (industriaş, moşier) la instituţii (monarhie), de la culte religioase (monahism, ordin religios) la asociaţii religioase (Martorii lui Iehova, nazarineni, Oastea Domnului), de la comunităţi etnice (germani, greci, lipoveni, maghiari) la organizaţii, grupuri, mişcări sau asociaţii (francmasoni, Frăţiile de cruce, Grupul Etnic German, Meditaţia transcedentală, Mişcarea Goma, Mişcarea Legionară, Mişcarea Naţională de Rezistenţă, organizaţie subversivă) şi partide politice (Frontul Plugarilor, Frontul Renaşterii Naţionale, Liga Apărării Naţional Creştine, opoziţie).
Alte articole conţin informaţii despre baza legală utilizată de autorităţile comuniste în instrumentarea acţiunilor din justiţie (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecător, justiţie populară, magistrat, mandat de arestare); formulele de incriminare validate de Codul Penal sau de legi speciale (fascist, favorizator, frontierist, ilicit, infracţiuni contra securităţii statului, instigare, interdicţie corecţională, înaltă trădare, muncă silnică, omisiune de denunţ); terminologia utilizată în rechizitorii, sentinţe sau în alte acte cu caracter normativ (graţiere, incriminare, închisoare, închisoare corecţională, legalitate socialistă, lege specială, legislaţia represiunii) sau în dosarele de urmărire (misticism). În articolele din acest volum se regăsesc şi date despre forme de protest sau rezistenţă împotriva regimului comunist (grevă); acţiuni care au dus la măsuri represive din partea regimului comunist (greva minerilor din Valea Jiului din 1977, greva studenţilor din Cluj din 1946); instituţii sau structuri care au pus în aplicare politici de supraveghere sau măsuri cu caracter represiv (grăniceri, grupul operativ Aiud, Miliţie, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Securităţii Statului); practici, metode şi instrumente de lucru la dispoziţia Securităţii în acţiunile de prevenire sau anihilare a manifestărilor ostile regimului comunist (filaj, fond documentar, fond reţea, gazdă casă de întâlnire, infiltrare, informator, interceptarea convorbirilor, interceptarea corespondenţei, legătură impersonală, măsuri preventive de securitate, munca cu agentura, notă informativă, nume conspirativ); fazele represiunii (fond penal, interogatoriu, locuri de muncă, muncă forţată); funcţii implicate în acţiuni de supraveghere sau de punere în aplicare a unor măsuri represive (gardian, împuternicit, locţiitorul comandantului pentru spate, locţiitor pază-regim, locţiitor politic, locţiitor pentru servicii, medic de penitenciar); elemente definitorii pentru viaţa în spaţiul carceral (foame, frig, greva foamei, izolare, încarcerare, înfometare, medic deţinut, normă, număr, organizaţia deţinuţilor cu convingeri comuniste).
Prezente în acest volum sunt şi aspectele legate de rolul factorului ideologic în controlul asupra aparatului de partid şi în opţiunile de politică externă (fracţionism, imperialism, lupta de clasă, manipulare, marxism-leninism, materialism dialectic, membru de partid, naţionalism); efectele controlului politico-ideologic asupra unor instituţii (gărzi patriotice, jandarmerie), relaţiilor de muncă (intoleranţă, întrecere socialistă, muncă patriotică), gestionării resurselor economice (naţionalizare), culturii (limba de lemn) şi accesului la educaţie (origine socială nesănătoasă). O serie de articole tratează raporturile dintre unele instituţii cu caracter represiv din spaţiul sovietic şi politica regimului comunist din România (G.R.U., Gulag, K.G.B., N.K.V.D.)
Dincolo de un îndrumar metodologic menit să ofere redactării articolelor un caracter unitar, autorii nu au avut de respectat alte direcţii în elaborarea textelor. Acolo unde informaţiile au fost vagi, iar definiţiile incomplete, articolele au fost returnate autorilor pentru completări şi clarificări. În unele situaţii, varianta finală a articolelor a fost realizată în urma mai multor reveniri asupra textului iniţial, care au dus, în cele din urmă, la eliminarea formulărilor imprecise şi la întregirea contextului istoric. Schimbul de mesaje, dar şi transmiterea intervenţiilor autorilor spre redactori sau spre echipa tehnică au fost coordonate de Carmen Rădulescu. Îndrumarul metodologic a fost întocmit de Florin Abraham. Corectura textului a fost asigurată de Mioara Anton, Flori Bălănescu, Corneliu Beldiman şi Cristina Diac. Denumirile în limba rusă au fost verificate de Vasile Buga.
Întrucât fenomenul represiunii este prezentat din mai multe perspective, în unele cazuri, suprapunerea parţială a conţinutului mai multor articole a fost inevitabilă, fără a se ajunge, totuşi, la repetiţii supărătoare. De cele mai multe ori, însă, articolele se situează într-o relaţie de complementaritate, lectura lor orientând cititorul spre o interpretare ideologică, instituţională, juridică sau istorică a represiunii. În cazul semnăturilor duble sau triple, ca în cazul articolelor Filaj, Frontul Plugarilor, Galaţi, Gardian, Jilava, Oradea, Organizaţie subversivă şi altele, redactarea finală a aşezat contribuţiile individuale într-un discurs coerent, agreat de toţi semnatarii. Definitivarea textului Enciclopediei nu s-a încheiat înainte ca autorii să-şi revadă textul, în vara anului 2012. Cu acest prilej s-au făcut intervenţii punctuale ori au fost adăugate pasaje noi, impuse de o bibliografie adusă la zi. Responsabilitatea pentru originalitatea şi acurateţea informaţiilor revine în totalitate autorilor.
Fiecare articol este însoţit de o bibliografie orientativă, structurată după următoarea ordine: arhive, istorie orală, legislaţie, volume şi articole, de fiecare dată ordonate alfabetic după autor, surse internet. În cazul trimiterilor la surse arhivistice sunt menţionate doar fondurile şi dosarele consultate, fără indicarea filelor. Acolo unde există mai mult de trei autori este menţionat doar primul, după care urmează menţiunea et al. Dacă sunt enumerate mai multe lucrări ale aceluiaşi autor, ele apar în ordinea cronologică a apariţiilor, cu menţiunea idem în locul autorului. În cazul traducerilor în limba română, din motive de spaţiu, nu au fost menţionate numele traducătorilor. Omise au fost şi numele prefaţatorilor sau ale autorilor de postfeţe. În cazul în care sunt citate, succesiv, mai multe articole sau comunicări din aceeaşi revistă sau dintr-un volum colectiv, se foloseşte menţiunea ibidem. Trimiterile la articolele şi studiile publicate în reviste sau în volume colective conţin şi paginaţia, spre deosebire de trimiterile la articolele publicate în ziare, care indică doar data apariţiei. Titlurile periodicelor se trec între ghilimele. Titlurile studiilor apărute în volume colective se redau cu caractere italice, ca şi titlurile volumelor respective. Întrucât în unele cazuri autorii au reprodus titlul aceluiaşi volum în variante diferite, uniformizarea pe întreaga Enciclopedie a fost operată în redacţie de Ana-Maria Rădulescu.
Trimiterile interne însoţesc fiecare articol pentru a-l situa într-o relaţie cu câmpurile tematice înrudite. Precedate de indicaţia Vezi şi, ele au scopul de a-l îndrepta pe cititor spre articolele care completează informaţiile din articolul consultat. De exemplu, la articolul Feteşti, trimiterile interne conţin următoarele referiri: DEPORTARE, DISLOCARE, DOMICILIU OBLIGATORIU, VALEA VIILOR. Am acordat, de asemenea, o atenţie deosebită semnalării diferitelor denumiri sub care au funcţionat anumite instituţii sau structuri. Spre exemplu, cuvântul-titlu Ministerul Cultelor face trimitere la articolul Departamentul Cultelor, iar Ministerul Forţelor Armate, la Ministerul Apărării Naţionale. Redactarea trimiterilor interne a fost asigurată în redacţie de Cristina Diac.
În redacţie s-a decis şi ilustraţia volumului, văzută ca o componentă importantă a procesului explicativ. Editorii care au încercat până acum să realizeze o istorie ilustrată a comunismului românesc, pe capitole tematice sau într-o viziune integratoare, ştiu câte dificultăţi marchează parcursul unei asemenea întreprinderi. Uneori efortul de a obţine o ilustraţie adecvată se vede încununat de succes abia după săptămâni de căutări în arhive şi colecţii de periodice sau în discuţii cu deţinători de fonduri documentare. Acestui efort i s-au dedicat cu o admirabilă consecvenţă Flori Bălănescu, Claudiu Degeratu, Florin-Răzvan Mihai şi Florin Şandru. Prelucrarea fotografiilor a fost asigurată de Dumitru Ungureanu. Revizia legendelor la fotografii a fost realizată de Ana-Maria Rădulescu. Sursele sunt indicate sub legenda fiecărei fotografii.
Pentru completarea suportului iconografic al volumului de faţă au fost folosite, în primul rând, marile baze de date accesibile în acest moment publicului: www.apostolische-nachfolge.de, un site coordonat de Martin Wolters, www.banaterra.eu, www.cnsas.ro, site administrat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, www.comunismulinromania.ro site gestionat de Muzeul Naţional de Istorie a României, www.cotidianul.ro, www.jandarmeriaromana.ro, Fototeca online a comunismului românesc, un proiect realizat în urma colaborării dintre Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Arhivele Naţionale ale României, www.mai.gov.ro, site administrat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, www.politiadefrontiera.ro, www.procesulcomunismului.ro, un site iniţiat de Ioan Roşca, şi altele.
Numeroase fotografii şi documente au fost obţinute prin consultarea unor arhive sau biblioteci, precum Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti şi altele.
Unele ilustraţii au fost preluate din periodice, precum „Ararat”, „Arhivele Totalitarismului”, „Curierul Israelit”, „Cuvântul Adevărului”, „ROST”, „Securitatea”, periodic cu caracter „strict secret” din perioada comunistă, accesibil acum pe www.cnsas.ro, „Scânteia”, „Urzica” şi altele.
Pentru permisiunea de a reproduce ilustraţia unor coperţi, fotografii din cuprinsul unor volume sau alte materiale dorim să menţionăm aici, împreună cu mulţumirile noastre, următoarele edituri, reviste, muzee, fundaţii, asociaţii şi companii: Academia Oamenilor de Ştiinţă, Adevărul Holding, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, Banca Naţională a României, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Editura Academiei Române, Editura Aius PrintEd, Editura Alfa MDN, Editura ANI, Editura Ararat, Editura Babel, Editura Cetatea de Scaun, Editura Compania, Editura Corgal Press, Editura Corint, Editura Coresi, Editura Curtea Veche, Editura Didactică şi Pedagogică, Editura Economică, Editura Elion, Editura Enciclopedică, Editura Fundaţiei Academia Civică, Editura Galaxia Gutenberg, Editura Humanitas, Editura Kriterion, Editura Marist, Eagle Publishing House, Fundaţia Academia Civică, Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Editura Marineasa, Editura Maşina de scris, Editura Militară, Editura Multimedia, Editura Nemira, Editura Omonia, Editura PACO, Editura Polirom, Editura Semne, Editura Sapienţia, Editura de Sud Editura Tiparg, Editura Tritonic, Editura Universitară, Editura Universităţii din Bucureşti, Editura Vremea, Memorialul Rezistenţei Anticomuniste „Ţara Făgăraşului”, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Muzeul Brukenthal, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei de la Chişinău, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valeriu Literat”, Palatul Naţional al Copiilor, TVR Media, Uniunea Democratică a Sârbilor şi Caraşovenilor din România şi altele. Confirmarea dreptului de reproducere a ilustraţiilor obţinute de la edituri sau alte instituţii a fost asigurată în redacţie de Carmen Rădulescu şi Claudiu Degeratu.
Se cuvine, de asemenea, să-i amintim aici, împreună cu mulţumirile noastre, pe cei care ne-au pus la dispoziţie fotografii, scrisori, facsimile, documente de arhivă sau alte materiale care alcătuiesc iconografia volumului de faţă: Florin Abraham, care a făcut demersurile necesare pentru ca munca de cercetare iconografică să fie încununată de succes, Michael Astner, Florian Banu, care a răspuns cu amabilitate cererilor noastre, Ion Basgan, Flori Bălănescu, care a contribuit cu ilustraţii obţinute în urma cercetărilor de arhivă, Ştefana Bianu, Monica Bottez, Constantin Buchet, Cosmin Budeancă, care a răspuns întotdeauna cu promptitudine solicitărilor noastre, trimiţându-ne şi informaţii biografice esenţiale pentru redactarea legendelor, Puica Buhoci, Mihai Burcea, care ne-a oferit cu generozitate numeroase materiale din rezervele sale iconografice, Mihai Cazazian, Carol Căpiţă, Emil Căpraru, Ana-Maria Cătănuş, Radu Ciuceanu, Marian Cojoc, care nu a ezitat să ne trimită materiale documentare obţinute în urma cercetărilor de arhivă, Silvia Colfescu, Iuliu Crăcană, Tudor Dinu, Dănuţ Doboş, care ne-a trimis ilustraţii din arhiva Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, Constantin Dobre, Florin-Răzvan Mihai, Aurora Dumitrescu-Ille, Claudiu M. Florian, care ne-a pus la dispoziţie materiale documentare din arhiva personală, Dinu C. Giurescu, Paul Goma, care ne-a pus la dispoziţie cu mare amabilitate imagini din arhiva personală, Vadim Guzun, care ne-a trimis fotografii de o mare valoare documentară, pr. Cristian Langa, Dinu Lazăr, Dumitru Lăcătuşu, care ne-a pus la dispoziţie ilustraţii obţinute în urma cercetărilor de arhivă, Nadia Marcu-Pandrea, Ileana Mateescu, Nicolae Mărgineanu – AGER FILM, Silviu Moldovan, care a depus eforturi considerabile pentru a răspunde solicitărilor noastre, trimise uneori în succesiuni rapide, Alin Mureşan, care ne-a acordat un sprijin constant în asigurarea ilustraţiilor necesare, Radu Negrescu-Suţu, Horia Nestorescu-Bălceşti, Antoaneta Olteanu, care a răspuns cu promptitudine cererilor noastre, Adrian Nicolae Petcu, ale cărui eforturi de a ne asigura o ilustraţie reprezentativă merită din plin mulţumirile noastre, Neculai Popa, Sorin Radu, care a răspuns cu amabilitate solicitărilor noastre, Cristina Nichituş-Roncea, Victor Roncea, familia Vasile Paraschiv, Ana-Maria Rădulescu, Elisabeta Sîrbu, Raluca Spiridon, Laura Stancu, Mircea Stănescu, Victor Stroe, Radu Surdulescu, Tiberiu Tănase, care a găsit soluţii potrivite pentru a acoperi iconografia unor articole, Claudiu Târziu, Cristian Troncotă, Dorin Tudoran, Liviu Ţăranu, întotdeauna prompt în răspunsuri care au completat substanţial iconografia volumului de faţă, Ilarion Ţiu, care a răspuns cu promptitudine cererilor noastre, András Visky, Ingo Wilhelm. Am inserat la sfârşitul volumului o listă completă a mulţumirilor adresate instituţiilor sau persoanelor care au sprijinit realizarea proiectului editorial.
Câteva clarificări sunt necesare şi în privinţa abrevierilor utilizate în Enciclopedie. Am recurs, pe de o parte, la abrevierile curente în literatura de specialitate, lista lor completă fiind inserată la începutul volumului. În acest caz, am folosit abrevieri compacte, fără punctuaţia de despărţire (de exemplu, GAC, PCR, RSR, UTC). Pe de altă parte, am folosit, pentru a economisi spaţiul, o serie de abrevieri asumate, mai ales pentru actele normative sau denumirile de instituţii utilizate frecvent în redactarea articolelor. Şi acestea se regăsesc în lista generală de abrevieri. Pentru Codul Penal, de exemplu, am utilizat abrevierea CP, pentru Codul de Procedură Penală, CPP, pentru Tribunal Militar, TM. Am evitat, totuşi, să inserăm un număr prea mare de abrevieri asumate, orice supracodificare a textului devenind mai curând un obstacol decât un ajutor pentru lectură. Mai există un tip de abreviere care funcţionează numai în interiorul fiecărui articol. Este vorba de sigla vocii, de regulă redusă la prima literă a cuvântului sau a cuvintelor din vedetă. Astfel, pentru Favorizator sigla este litera f., imprimată cu caracter aldin, pentru Fond penal, f.p, pentru Frontul Renaşterii Naţionale, F.R.N., pentru Liga Apărării Naţional Creştine, L.A.N.C. Siglele, având doar o funcţie contextuală, nu apar în lista generală de abrevieri. În redacţie, uniformizarea abrevierilor a fost asigurată de Corneliu Beldiman.
Prezentările de autor, actualizate în cursul verii anului 2012, au fost puse la sfârşitul volumului. Ele conţin informaţii sumare despre afilierea instituţională şi publicaţiile cele mai semnificative. Lista autorilor este cumulativă, incluzându-i şi pe cei din volumul I.
Toate operaţiunile de culegere, tehnoredactare şi corectură s-au desfăşurat la INST. Echipa tehnică – amintim aici numele colegelor noastre Iuliana Dumitrescu, Mihaela-Maria Gavrilescu şi Bianca-Elena Niţu – şi-a dovedit, şi de această dată, devotamentul pentru atingerea unui obiectiv de o mare complexitate.
Realizarea Enciclopediei regimului comunist a reprezentat şi o confirmare a capacităţii noastre organizatorice într-un masiv efort instituţional care a permis participarea unor cercetători din institute ale Academiei Române, precum Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, experţi de la Arhivele Naţionale ale României, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Ministerul de Externe, Muzeul Naţional de Istorie a României, cadre didactice afiliate unor instituţii de învăţământ superior, Academia Naţională de Informaţii, Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative, Universitatea din Bucureşti, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” din Bucureşti, Universitatea „Nicolae Titulescu” din Bucureşti, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea de Vest din Timişoara, specialişti de la Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti, Banca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Centrul European de Studii în Probleme Etnice, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice.
Mulţumirile noastre se îndreaptă, de asemenea, spre toţi cei care au făcut posibilă realizarea programului de cercetare şi, apoi, concretizarea proiectului editorial. Pe cei care vor găsi lacune sau formulări imprecise în volumul de faţă îi invităm să ne scrie, pentru a aduce îndreptările cuvenite unei Enciclopedii care, suntem pe deplin conştienţi, nu poate atinge perfecţiunea de la prima ediţie. Rămânem totuşi ataşaţi aceluiaşi ideal pe care îl exprima şi Thomas Parish în prefaţa la Enciclopedia Războiului Rece, cu speranţa că volumul de faţă aspiră, în egală măsură, la exactitate, echilibru şi, am putea adăuga acum, o deplină obiectivitate în judecarea istoriei contemporane a României.
Totalitarism.ro / Sursa: Ziaristi Online
Coordonatele pentru comenzi AICI:
INSTITUTUL NATIONAL PENTRU STUDIUL TOTALITARISMULUI
Str. Arh. Grigore Cercehez, nr. 16, sector 1, Bucuresti, 011876; Tel. 021/230.69.69;
Cartea poate fi achizitionata de la sediu de Luni pana Vineri intre orele 9.00-17.00 sau prin comanda trimisa pe adresa de mail : inst.academia@gmail.com
