Eminescu si evreii. Grid Modorcea analizeaza cultural "Chestiunea Evreieasca" - Ziaristi OnlineZiaristi Online

Eminescu si evreii. Grid Modorcea analizeaza cultural “Chestiunea Evreieasca”

Mihai Eminescu - Chestiunea EvreiascaPentru a intelege mai bine polemica de natura culturala nascuta de reflectarea Problemei/Chestiunii Evreiesti in cartea scriitorului Grid Modorcea, “Compendiu de cultura evreiasca“, publicam astazi Cuprinsul volumului insotit de unul dintre capitole, dedicat “romanului absolut” Mihai Eminescu si evreilor. Daca pana acum Grid Modorcea era acuzat de evrei ca n-are basca (vedeti comentariile unui oarecare Mehr, nascut in URSS, la articolele FENOMENAL: Grid Modorcea despre Problema Evreiasca. O nouă încreştinare a lui Shylock? si Reportaj Grid Modorcea de la Gaudeamus: „România, o ţară ca un ham la o sanie apocaliptică de care trag câinii în toate direcţiile”) probabil acum va fi acuzat “vitzeversa”…

Grid-Modorcea Compediu-de-cultura-evreiascaCOMPENDIU DE CULTURA EVREIASCA

Editura: PALIMPSEST ( 2012 )

ISBN: 606-8478-04-3

Oraş: Bucuresti

Limba: Romana

Încadrare: Critica si istorie literara si de arta

Număr de pagini: 453

Preţ: 18.22 Lei ( 4.32 EUR, 5.88 USD )

Stoc aproximativ la Libraria Eminescu: 4

Cuprins

Dl Tesu si Dl Grid Modorcea la Gaudeamus 2013 - Ziaristi OnlineEu şi evreii

Mesalina

Cine e de vină?

Rabinul

11 septembrie

Regizorul

„La Mişu”

Rosalina

Zelma şi Fred

Ovreii şi cicliştii

Evreii după două mii de ani

Eminescu şi evreii

Caragiale şi ovreii

Mircea Eliade şi evreii

Misterul lui Mircea Eliade

Mircea Eliade şi condiţia umană

Mircea Eliade şi drama expresiei

Mircea Eliade şi instanţa virtuală

Misticul Eliade

Morometele evreu

Înjurătura ca rugăciune

Bookăsescu

Păcăleala lui Da Vinci

Reţeaua

Nevoia de neuitare

Schimbarea la faţă a Moldovei

Mozoleala lui Afrim

De ce pierd americanii războaiele?

Hamlet şi orice

Circumcizie la Târg

Cocotele preşedintelui

Adevărul decapitat

Eliade şi Coppola

În căutarea misterului pierdut

Jurnalul unui forumist: Mihail Sebastian

Antijurnalul lui Sebastian

Pălmuiţii

Camil şi Sebastian

Cetăţean român sau european?

Dracii lui Zamfir

Bordelul lui Patapievici

Ardeiul în vagin

Fantomele lui Urinaru

Vedea-te-aş în laţ!

Marele jaf

Un cineast cum n-am mai avut

Eseul filosofic

Tertum non datur

Jocul de-a Sebastian

Cavoul

Cântarea holocaustului

Jocul de-a convenţiile

Bucuria de a trăi

O parabolă evreiască

Munich

Fereastra de vizavi

Retrospectiva Sally Potter

DaKINO

Shylock

Evreul lui Bergman

Filmul argentinian

Iudaismul nazist

Infernul din Ţara Făgăduinţei

Un loc îndepărtat văzut de aproape

Rosa României

Habimah la Bucureşti

„Mareşalul” lui Teşu

Învierea continuă

Dincolo de magie

Tezaurul Elias

Bizareria unei răstigniri

Speranţa moare ultima

Prizatul prezidenţial

Infernul din noi

Cancanul unui requiem

Mistificarea unui film

Dezaxaţii

O moarte anunţată

Jocul de-a fericirea

Sărbătoarea Maia

Sub semnul blestemului balcanic

Religia şahului

O stihie după două mii de ani

Sebastian şi Baranga la FESTCO

Shylock şi Süss

Evreii, ţiganii şi Supravieţuitorul

Sminteala Annei

Evreii lui Grossman

Denudare evreiască

Perversiuni

Măcelăria lui Patahârbici

În spatele Satanei

Miracolul Alma

Lecţia lui Woody Aleen

Match Point

O parodie à la Sherlock Holmes

Jocul de-a limita

Dincolo de vizibil

Un geniu al ludicului

Evadarea în iluzie

Iubiri neverosimile

„Jurnalul portughez” şi evreii

Evreii lui Celan

Răzbunarea Golemului

Canibali politici

Melodramă evreiască pe fond comic

Excitaţia artei

      Autocenzura unei parodii musicale

În jurul lui Hashem

Lecţia umilinţei

Evreizarea ţiganilor

În loc de evrei, ţigani

Zeul Hazardului

Cu Jacques Hérold la Marseille

Crima de la Muzeul Naţional

O expoziţie stalinistă

Dibuk

Enescu şi evreii

În loc de încheiere

Evreii

Indice de nume

Indice de titluri

 

Eminescu şi evreii

Deşi au trecut 121 de ani de la moartea lui Eminescu, destinul său dramatic continuă să nască spectre, să stârnească atitudini de joasă speţă, şi să ne gândim numai la faptul că în fruntea ICR se află un om al preşedintelui care l-a numit pe Eminescu „cadavrul nostru din debara”. Numai şi pentru această gafă impardonabilă, ce se alătură altor injurii la adresa poporului român, care ar avea „structura fecalei, fără coloană vertebrală şi fără umbră”, electoratul ar fi trebuit să-l sancţioneze pe un preşedinte iresponsabil care nu ştie să-şi aleagă oamenii. Să fie din cauză că dl. Patahârbici ar fi evreu?

Dar nu este, mi-a spus un expert în materie, dl. Teşu Solomovici, care în cartea sa recentă Istoria evreilor din România are un capitol special dedicat controversatei teme Eminescu şi evreii, în care demonstrează că nici Eminescu nu i-a porcăit pe evrei, aşa cum nici evreii nu l-au jignit pe poet. Adică de nici o parte nu au existat injurii, expresii ca acelea folosite de actualul şef al ICR, care e departe de a avea caracterul nobil al evreului. Deci piatra asta urâtă nu o aruncă un evreu, ci o lighioană alterată, vreun apistoi, anomoi sau amartoloi, cum îi numeşte Eliade pe înrobiţii Satanei (vezi Teşu Solomovici, Mircea Eliade şi evreii, pag. 64)!

Dimpotrivă, evreii l-au elogiat constant pe Eminescu, l-au iubit încă din timpul vieţii. Nu e întâmplător, cred, că un scriitor evreu, A. Axelrad, a lansat sintagma „Sfântul Eminescu”, iar Salomon Segal este întâiul traducător idiş al poeziilor lui Eminescu, cunoscându-l direct pe poet în casa unui prieten comun, Samson Bodnărescu. Marele folclorist, eruditul rabin Moses Gaster, scria entuziast de prietenia sufletească avută cu Eminescu, aşa cum şi lingvistul evreu Hazman Tiktin se bucura de prietenia poetului şi de cunoştinţele căpătate de la el.

Dar nici Eminescu n-a rămas mai prejos, le-a făcut evreilor statui de aur. În primul rând e vorba despre faimosul poem de tinereţe Memento mori, în care Eminescu rezervă un pasaj istoriei evreilor, descriind divin „templul Iehovei”, „miticul Ierusalim” şi pe „regii Iudeei”, apoi el a creat cel mai frumos portret care s-a făcut vreodată în literatura lumii unui evreu, înţeleptul Ruben din Sărmanul Dionis, aflat iniţial în Archaeus, capodopera filosofică a poetului. Citiţi pasajul care începe aşa: „Maistrul Ruben era un bătrân de o antică frumuseţe”. De asemenea, în Fragmentarium Eminescu descrie un cartier evreiesc dintr-o Suceavă imaginară, redat ca „o viziune a lui Isaia”, aşa cum, în comedia neterminată Gogu tatii, întâlnim un personaj memorabil, pe nume Leizer Zolzangesind, pe care îl aflăm şi în proiectul Cenuşotcă. Acest personaj, urmă aparte în proiectele sale dramaturgice, este un „adevărat prototip de minte pe dos şi netrebnicie”, cum caracterizează Eminescu într-o cronică un personaj dintr-un spectacol evreiesc văzut la Iaşi, text considerat actul de botez al teatrului idiş din România şi nu numai.

De altfel, Eminescu, care într-o faimoasă replică dată lui Xenopulos în „Timpul” scria că face parte „dintr-o familie nu numai română, ci şi nobilă neam de neamul ei”, nu putea să se comporte altfel decât ca un nobil, căci rădăcinile sale sunt adânc înfipte în cel mai pur loc al României, Ţara Făgăraşului, în satul Vad, din inima Poienii Narciselor, sat unde în registrele bisericii se păstrează numele a zeci de Eminovici, unii din ei, din cauza papistăşiei, luând drumul Blajului şi ajungând apoi în Bucovina, unde Călinescu îl găseşte pe Petrea Eminovici, strămoşul direct al poetului. Dar şi azi în Vad sunt familii de Eminovici, mândre că se trag din stirpea marelui poet. Şi-apoi însuşi Eminescu are în Fragmentarium gânduri făgărăşene, el fiind botezat literar de un şincan, Iosif Vulcan, având la Cernăuţi drept profesor un alt făgărăşean, din Cuciulata, Aron Pumnul, rădăcinile sale întâlnindu-se şi cu cele ale lui Creangă, ai cărui strămoşi sunt din Crângul Făgăraşului, aşa cum arăt în filmul Obârşia lui Eminescu şi în volumul Ţara originilor. Acest loc a dat numeroşi bărbaţi de seamă ai neamului, de la descălecătorul Negru Vodă şi principele Ştefan Mailat la ctitorul mănăstirii de la Sâmbăta de Sus, Constantin Brâncoveanu, şi cei ulteriori, Nicolae Bălan şi Antonie Plămădeală, de la un teolog ca Inocenţiu Micu-Klein la cărturari ca Gheorghe Şincai, Ion Codru-Drăguşanu şi până la Dumitru Stăniloaie şi Octavian Paler, acest loc, zic, nu putea fi decât leagănul unui geniu poetic, care păstra în vinele sale nobleţea şi echilibrul unui neam care s-a consolidat de sine, iubindu-şi vecinii şi conaţionalii. Istoria făgărăşenilor e o dovadă de armonie a românilor cu ungurii, saşii, evreii şi alte nemuri.

Faţă de acest filon de aur, care i-a transmis şi lui Eminescu o deschidere europeană, o înţelegerea adâncă a oamenilor, dovadă că el a fost şi un mare cunoscător al Cabalei şi al culturii ebraice, elementele de xenofobie, pe care le-au speculat unii din poezia Doina şi din publicistica eminesciană, de inspiraţie naţionalistă, sunt insignifiante, cum crede şi Teşu Solomovici. Cei care încearcă să-l bage pe Eminescu în debaraua istoriei, se condamnă pe sine, se bagă în haznaua pe care singuri şi-o sapă.

Grid Modorcea

Ziaristi Online

Cititi si Eminescu despre evrei. Bonus, Kogalniceanu si Hasdeu

 

Print Friendly, PDF & Email

6 comments

  1. Razvan Th.

    Tesu SOLOMOVICI: Cand un evreu e prost

    Se spune ca atunci cand un evreu e prost, e cel mai prost om din lume. Mai demult, Liviu Rotman a trimis ziarului ZIUA o replica referitoare la o corespondenta trimisa din Ierusalim de sussemnatul. Corespondenta facea cunoscut scandalul editorial al publicarii la Bucuresti a cartii despre Holocaust scrisa de cercetatorul ierusalimitean Jean Ancel. Intr-o lume deschisa si profund democratica, intre ale caror frontiere cu totii visam sa traim, povestea strict jurnalistica a controverselor provocate de actul editorial mi s-a parut atractiva. Nu i-am raspuns atunci lui Rotman, lasandu-l in plata Domnului. Tipul insa recidiveaza, ceea ce ma determina la o replica. Toata povestea pornise de la carturarii Zigu Ornea si Sergiu Singer, responsabili ai editurii “Hasefer”, care ii obiectau lui Ancel ca prea ar culpabiliza intregul popor roman in legatura cu tragedia Holocaustului. In plus, Singer il acuza pe Jean Ancel de “radicalism”, “de duritate” si “aroganta fata de romani”. Singer a acutizat conflictul, si in “batalia” pentru publicarea cartii lui Ancel au intrat in joc FCER, Ambasada Israelului la Bucuresti, Institutul “Yad Vashem” din Ierusalim si forte iudaice din strainatate. Singer a trimis o scrisoare la Ierusalim, dar oamenii de la “Yad Vashem” l-au pus pe Singer la punct cu severitate, sustinand manuscrisul lui Ancel. Presiunile au dat roade, cartea lui Ancel a aparut fara modificarile solicitate. Bizar, Rotman s-a lansat intr-o patimasa cruciada impotriva ZIUA si a corespondentului sau din Israel. Ulterior el a semnat si a facut sa circule prin Israel si in alte medii internationale perfida petitie in care patru jurnalisti ZIUA erau acuzati nefondat de antisemitism, xenofobie si chiar de legionarism.
    De multa vreme, Liviu Rotman isi semneaza foile scrise si se prezinta ca facand parte din corpul profesoral al Universitatii din Tel Aviv. Il acuz pe Liviu Rotman de impostura crasa: el n-a fost niciodata profesor la Universitatea din Tel Aviv si nu face parte din personalul sau academic. Alteori, el se impopotoneaza cu titulatura de director al Institutului de Cercetare a Diasporei. Rotman nu a fost vreodata director al unui asemenea Institut. Adevarul e ca el a trait din mila miliardarului evreu-italian Gorenstein-Goren care a creat la Universitatea din Tel Aviv “Centrul de Cercetari a Istoriei Evreilor din Romania”. Aici a lucrat ca asistent Liviu Rotman, pana ce miliardarul, enervat de impotenta sa stiintifica l-a aruncat afara. Abia atunci, s-a instalat Liviu Rotman in Romania unde si-a procurat, de pe sub tejghea, o patalama de profesor universitar.
    Omul a innebunit dupa ce am publicat in ZIUA demascarea fostului colonel de Securitate Iulian Sorin, cocotat in fruntea evreimii-romane si am publicat cele doua volume “Securitatea si Evreii”. Am socotit, in primul rand ca evreu, ca e o incompatibilitate cu democratia romaneasca si traditiile iudaice ca un fost ofiter superior al odiosului sistem represiv sa conduca destinele evreimii-romane. Ca ars a sarit Liviu Rotman intru apararea lui Iulian Sorin, dar grav este ca pe unde are sau nu are treburi, el continua sa improaste cu noroi in ZIUA si in sus-semnatul, acuzandu-ma, intre altele, nici mai mult nici mai putin, ca “aduc daune comunitatii de israelieni care au venit sa faca afaceri in Romania si innegresc imaginea Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania”. Intoxicatie parsiva! Ma gandesc cata dreptate avea acad. Razvan Theodorescu sa spuna despre acest personaj ca “e zero ca istoric si c…. ca om”.

  2. boris marian

    Prietenul Grid Modorcea

    De ce am șters de pe Facebook toată povestea cu prietenul Grid Modorcea, care a apărut în JURNALISTIONLINE- express din 27 nov. 2013? Primul care mi-a reproșat postarea a fost Nicolae Munteanu, el este convins că eu l-aș urî pe fostul meu coleg de Posta Redacției din anii 60 a lui Geo Dumitrescu. Ne-am și cunoscut personal la pomenirea unui prieten comun. Ce să zic? Omul are 85 de cărți la activ ( oare? ), zeci de elogii și premii, are chipul unui biet suferind, dar s-a supărat că am scris o cronică ” O carte parșivă a lui Modorcea”, care așa și este, apărută la Palimpsest -2013- COMPENDIU DE CULTURĂ EVREIASCĂ. În două vorbe – el iubește pe evrei în totalitate, îi batjocorește pe îndelete pe cei mai apropiați lui, nu este antisemit, ci ignorant în multe, prefăcut, incoerent. Are și obsesii- evreii l-au adus pe Hitler, sunt zgârciți, răi. Dar simpatici de răi, etc. Grav este că în JURNALISTIONLINE, bietul Modorcera- Cotorcea ( o, Caragiale!) mă numește maidanez și cere eutanasierea grabnic a subsemnatului. De n-ar fi fost SOLUȚIA FINALĂ de la Wannsee, din 1942, aș fi râs. Nu este de râs, bănuiesc că fostul meu amic a fost luat cu pluta și dus la vale. Eu nu l-am atacat personal, ci am amintit de unele aberații, precum confuzia dintre Khazari și cazaci, multe altele. I-am spus lui Teșu Solomovici opinia mea, el ca un bun prieten, curat murdar, coane Teșu, i-a turnat totul în urechea lui Grid, nu știu de ce( din interese economice?). În concluzie, Grid cere deci exterminarea unor evrei ca mine. Aștept să vină Abadon exterminatorul. Îmi reproșează că m-am născut în URSS, era mai bine în Madagascar, că sunt deci agent sovietic, a amintit de Teohari Georgescu, curat român, căsătorit cu o evreică, pe mine m-a numit urmașul lui MEHR KHON ( aiurea, exista un activist Meir Kohn, nu se scrie Khon, iar eu nici nu-l cunosc) , aiureli de om cu mintea sclerozată. Îi văd chipul chinuit și mă prinde mila. Merită să fac caz de o carte care nici ca maculatură de reciclare nu prea este bună? Am șters postarea de pe Facebook, dar puteți citi JURNALISTIONLINE- EXPRESS, din 27 nov. a.c., care la un prim contact mi se pare cel puțin ciudată, un fel de RING netipărit.
    Numai bine, felicitări de Sf. Andrei și de 1 decembrie.
    BMM

  3. boris marian

    amicul Răzvan Th. se amestecă într-o chestiune care îl depășește . Repet, mai bine prost și maidanez decât agresiv și fără bun simț. Evreii sunt oameni ca oricare alții, întrebarea este chiar prostească. Iar a spune MARȘ, MAIDANEZULE seamănă cu o înjurătură. Nu mă cobor la asemenea limbaj. – See more at: http://www.ziaristionline.ro/2013/11/27/fenomenal-grid-modorcea-despre-problema-evreiasca-o-noua-increstinare-a-lui-shylock/#sthash.5ymWVfHF.dpuf

  4. boris marian

    Precizări –
    1. Grid este un nevinovat, crede în cerea ce spune, bravo lui, dar să nu sară la gâtul altuia
    2. Prietenul său Teșu va publica toată povestea în MAXIMUM, el se folosește de Grid și de mine, crezând că suntem niște copii
    3. Teohari Georgescu nu a fost evreu, cine nu crede să se ducă la CNSAS SĂ VERIFICE
    4. ANA PAUKER NU ȘI-A ASCUNS evreitatea, când Molotov i-a păropus să ia locul lui Dej, ea a spus – sunt femeie și evreică pe deasupra, cine nă va accepta?
    5. problema evreiască deste o obsesie a iudeofobilor, evreii sunt un popor cu o istrorie destul de întunecată de pogromurfi, Inchiziție, Holocaust, nu oricine poate să înțeleagă ce înseamnă a fi evreu.
    6. Limbajul lui Grid, Răzvan X ( că doa nu o fi acad. Theodorescu) ș.a. este suburban, altfel orice dialog ar fi posibil.
    7. Eminescu nu poate fi judecat cu metrul obișnuit, Grid are pretenția să se pună alături, asta ține de o anume tulburare a minții,. numai bine, trăiască România, patria a 19 etnii, în care se află și 6000 de evrei , niciunul maidanez.

  5. boris marian

    TEXT XORECTAT
    Precizări – 1. Grid este un nevinovat, crede în cerea ce spune, bravo lui, dar să nu sară la gâtul altuia 2. Prietenul său Teșu va publica toată povestea în MAXIMUM, el se folosește de Grid și de mine, crezând că suntem niște copii 3. Teohari Georgescu nu a fost evreu, cine nu crede să se ducă la CNSAS SĂ VERIFICE 4. ANA PAUKER NU ȘI-A ASCUNS evreitatea, când Molotov i-a propus să ia locul lui Dej, ea a spus – sunt femeie și evreică pe deasupra, cine mă va accepta? 5. problema evreiască este o obsesie a iudeofobilor, evreii sunt un popor cu o istrorie destul de întunecată de pogromuri, Inchiziție, Holocaust, nu oricine poate să înțeleagă ce înseamnă a fi evreu. 6. Limbajul lui Grid, Răzvan X ( că doa nu o fi acad. Theodorescu) ș.a. este suburban, altfel orice dialog ar fi posibil. 7. Eminescu nu poate fi judecat cu metrul obișnuit, Grid are pretenția să se pună alături, asta ține de o anume tulburare a minții,. numai bine, trăiască România, patria a 19 etnii, în care se află și 6000 de evrei , niciunul maidanez. Reply – See more at: http://www.ziaristionline.ro/2013/11/30/eminescu-si-evreii-grid-modorcea-analizeaza-cultural-chestiunea-evreieasca/#comment-28726

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Cod de verificare * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.